ADVERTISEMENT
News

Scandalurile se țin lanț între PNL și USR PLUS. Va avea coaliția soarta CDR-ului? Cristian Pîrvulescu lămurește situația

Autor: George Stanciu | 29.04.2021 | 14:41
Scandalurile se țin lanț între PNL și USR PLUS. Va avea coaliția soarta CDR-ului? Cristian Pîrvulescu lămurește situația
Scandalurile se țin lanț între PNL și USR PLUS. Ce șanse are coaliția să urmeze eșecul CDR. Sursa foto: colaj Fanatik.

Coaliția de guvernare pare că se macină pe zi ce trece, după o serie de scandaluri recente, care a culminat, pe 28 aprilie, cu respingerea de către USR PLUS a bugetului Capitalei. FANATIK îți prezintă care sunt tensiunile și incidentele care au umbrit coaliția, încă dinainte de intrarea la guvernare. 

ADVERTISEMENT

Nu sunt tocmai puțini cei care se tem de viitorul pe care coaliția de guvernare îl are, mai ales din rândurile celor care au trăit deziluzia dintre 1996 și 2000. Ajunși la guvernare, cei din Convenția Democratică Română, alături de PD și UDMR, au reușit mai degrabă să eșueze decât să exceleze în ceea ce și-au propus. Tensiunile din coaliție au fost prezente încă de la început, între CDR și PD, iar trecerea timpului nu a făcut decât să adâncească faliile.

Victor Ciorbea a întârziat să implementeze reformele promise și s-a văzut trimis acasă, iar locul i-a fost luat de Radu Vasile, și el rămas ulteior fără sprijin politic din partea PNȚCD și strâns cu ușa de Președintele Constantinescu. Mugur Isărescu prelua frâiele guvernului pe ultima sută de metri a mandatului, însă nici expertiza sa n-a fost suficientă pentru a evita destrămarea proiectului politic în care mulți români și-au pus bazele.

Candidat la prezidențiale, actualul guvernator BNR obținea un scor modest, într-un eșec al partidelor de dreapta de a se coaliza, susținând un candidat comun. Astfel, Corneliu Vadim Tudor ajungea în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale și îi făcea pe români să se teamă, preferându-l din nou pe Ion Iliescu. Au urmat patru ani de liniște.

ADVERTISEMENT

Sunt însă aceste temeri și comparații justificate? FANATIK a discutat cu politologul Cristian Pîrvulescu, pentru a înțelege ce este diferit față de acum două decenii și de ce este puțin probabil ca istoria să se repete.

Tensiuni încă din zorii câștigării alegerilor

Pentru un privitor al scurtului istoric al deziluziilor trăite la finele anilor ’90 de români, deja se arată unele similitudini incipiente între eșecul de atunci și un posibil eșec din viitorul coaliției PNR – USR PLUS – UDMR. Iar pentru același privitor, urmările eșecului CDR pot fi o bună temă de gândire și reflecție în ceea ce privește alegerile generale ce ne așteaptă în 2024. 

Actuala coaliție de guvernare a avut parte de tensiuni încă de la o zi după câștigarea alegerilor. La momentul respectiv, Dacian Cioloș insinua că nu ar fi de acord cu varianta în care Ludovic Orban rămâne premier. La o zi după alegerile parlamentare, liderul PLUS declara că ”nu e Ludovic Orban omul în jurul căruia România trebuie să se tot învârtă.”

ADVERTISEMENT

Dar faptul că Ludovic Orban n-a mai fost agreat ca prim-ministru a dat naștere la noi discuții, cu privire la funcția pe care ar fi urmat să o primească la schimb. Fostul premier a ajuns, într-un final, președinte al Camerei Deputaților, în timp ce la Senat a fost numită Anca Dragu.

Certuri pe împărțirea fotoliilor de conducere

Totuși, până în acest punct, coaliția a fost într-un impas serios, mai ales în etapa formării Guvernului. Dan Barna ar fi vrut și el șefia Camerei Deputaților, dar pentru că Ludovic Orban a tras mai tare de scaun, liderul USR a ajuns vicepremier, alături de Kelemen Hunor.

ADVERTISEMENT

Invitația lui Barna către Orban să devină vicepremier și să ofere șefia Camerei Deputaților lui Cătălin Drulă a fost criticată deschis de PNL. Nu pentru conținut, ci pentru că Barna a trecut peste înțelegerea de a comunica doar alături de ceilalți lideri ai coaliției.

Într-un final, lucrurile s-au așezat și Florin Cîțu a ajuns la Palatul Victoria. Acesta fusese aproape de a fi numit premier cu câteva luni înainte, dar a fost întors din drum cu 10 minute înainte de acordarea votului de încredere.

ADVERTISEMENT

Tensiuni au existat, însă, și în momentul împărțirii cabinetelor în noul Guvern. Altele au apărut odată ce s-a ajuns la următoarea împărțire, aceea a funcțiilor de prefect. Și aici, discuțiile s-au blocat, iar USR-PLUS a propus un sistem de alegeri succesive pentru alocarea funcțiilor

Cristian Pîrvulescu arată faptul că o coaliție nu este un lucru rău, dar că lipsa culturii politice din România în această privință face lucrurile să meargă ceva mai greu: ”Coalițiile nu sunt un lucru rău. În România, imaginea e negativă asupra coalițiilor, cu toate că ele sunt o formă de guvernare democratică, în care se realizează un consens și o separație a puterilor mai bună decât în cazul unui guvern monocolor. Neavând cultura coaliției, PNL-ul a înțeles că are prim-ministrul și că poate să guverneze.”

”Problema inexistenței culturii de coaliție este una prezentă, deoarece România nu a mai cunoscut coaliții efective ulterior perioadei 1996-2000. Au mai existat coaliții, însă au fost bazate pe alianțe preelectorale, cel mai bun exemplu fiind USL, o improvizație care n-a funcționat și care nu se baza pe cultura de coaliție. Apoi, coaliția dintre PNL și PD, între 2004 și 2007 se baza pe o alianță electorală, DA”, mai arată expertul Cristian Pîrvulescu.

ADVERTISEMENT

Bugetul pentru 2021, nou subiect de contre

Tensiuni ceva mai serioase au apărut odată cu dezbaterea bugetului pentru 2021. În acea perioadă apăreau și primele critici cu privire la prestația lui Vlad Voiculescu, ce era acuzat că ar urmări o proprie agendă prin prezența în fruntea Ministerului Sănătății. Nici faptul că bugetele pentru Transporturi, Sănătate, Economie și Fonduri Europene au fost tăiate n-a contribuit pozitiv la negocieri.

Într-un final, Klaus Iohannis a purtat discuții cu mai mulți miniștri nemulțumiți, atât din PNL, cât și din USR PLUS, alături de Florin Cîțu, pentru a dezamorsa situația.

Vlad Voiculescu și demiterea sa, primul mare test al coaliției

Vlad Voiculescu a fost subiectul primului mare test dat de coaliția de guvernare. Conflictele între acesta și alți membri ai cabinetului Cîțu au continuat și după contrele despre bugetul Sănătății. Voiculescu s-a contrat și cu Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, după ce a declarat că elevii ar trebui să poarte măști la orele de sport.

Mai rău a fost episodul în care ministerul condus de Voiculescu a publicat situația testărilor și a spitalizărilor din țară, repartizate pe fiecare județ. Pentru imaginea sa publică, au contat și momentele în care a fost surprins fără mască. Incendiul de la Matei Balș și incidentul din TIR-ul ATI de la Victor Babeș au fost alte puncte dificile pentru Vlad Voiculescu.

A fost remaniat însă abia odată cu publicarea în Monitorul Oficial a unui ordin al Ministerului Sănătății, ce introducea noi criterii cu privire la instituirea carantinei în localități.

Înlăturarea lui Vlad Voiculescu din Guvern a dus la multe reacții la cald din partea membrilor coaliției, unele declarații fiind nu foarte fericite. Cătălin Drulă l-a numit pe Florin Cîțu ”un zombi politic”, în vreme ce Dan Barna transmitea jurnaliștilor că USR PLUS îi retrage încrederea premierului. 

Același Dan Barna refuza să își asume interimatul la Sănătate, preluat ulterior de Cîțu și delegat lui Andrei Baciu. Între timp, au existat temeri reale cu privire la ruperea coaliției. Spiritele s-au calmat după ce președintele Iohannis a intervenit în primul mare scandal al PNL și USR PLUS.

Tensiuni și la centru, dar și în teritoriu pentru PNL și USR PLUS

Tensiunile de la centru par să se răsfrângă, încet dar sigur, și asupra restului țării. Timișoara a fost primul oraș în care au apărut probleme, chiar din vremea alegerilor locale, când au fost întâmpinate dificultăți pentru formarea majorităților în consiliile local și județean.

Ulterior, Dominic Fritz a atacat autoritățile centrale pe tema vaccinurilor, semnalând că Centrul Regional de Distribuție din Timișoara primește cele mai puține doze. Acesta s-a plâns și de lipsa de ajutor în rezolvarea problemei migranților, care s-a accentuat recent, culminând cu un deces.

Alte tensiuni serioase există la Iași, între primarul în funcție Mihai Chirica și liderul USR din județ, Cosette Chichirău. În ultimele zile, situația a escaladat și acolo, după ce bugetul propus a fost respins de consilieri, fiind ”trântit” de USR PLUS și PSD. Primarul a anunțat că intră în grevă japoneză, iar Cosette Chichirău l-a acuzat de incompetență și i-a cerut public demisia.

Situația de la Iași este dificilă și din cauza problemelor penale pe care le are actualul primar. Acesta a fost pus recent sub acuzare de DIICOT într-un dosar ce vizează fapte de înșelăciune.

Scandalul continuă în București și în afara Guvernului și a Parlamentului. Contre între partide au existat încă din momentul în care Traian Berbeceanu urma să fie înlocuit din funcția de prefect al Capitalei, urmând ca în locul său să fie numit Alin Stoica, de la PLUS.

Un alt punct dificil se găsește la Sectorul 1, unde bugetul local n-a fost votat de liberali, ce acuză lipsa din propunerea de buget a unei decizii judecătorești cu privire la suspendarea unei hotărâri a consiliului, ce reorganiza unele structuri din primărie. Bugetul de aici a fost aprobat, în final, după ce a fost respins de cinci ori.

Conform lui Cristian Pîrvulescu, asistăm în prezent la tentativele USR PLUS de a arăta că reprezintă un partid puternic, care nu poate fi asemuit în vreun fel partidelor minore, care au ridicat sau au dărâmat guverne: ”Acum, USR încearcă prin atitudinea pe care o are, iar aici vorbim nu doar despre coaliția de guvernare, ci și despre cele locale, să își demonstreze forța și să arate că nu este un partid-remorcă. Asta făcea și PD-ul la vremea sa, însă contextul e total diferit, suntem în alt moment istoric, suntem în Uniunea Europeană.”

Nicușor Dan s-a trezit cu bugetul trântit chiar de USR PLUS

Marele șoc a venit însă miercuri, 28 aprilie, când bugetul Capitalei a fost trântit de către consilierii locali USR PLUS. Încă de dimineață, consilierii au amenințat că nu vor vota proiectul propus de Nicușor Dan, pe motiv că ar fi nerealist, prin prisma veniturilor prognozate exagerate. Mai mult, primarul e acuzat că nu a oferit acces la informațiile care stau la baza bugetului.

Bugetul Capitalei a fost respins, cu 17 voturi pentru și 22 împotrivă, în vreme ce 14 persoane s-au abținut. Nicușor Dan a oferit o reacție în urma votului eșuat și aruncă mingea în curtea USR PLUS. Le-a cerut acestora să vină cu ”propria variantă de buget, care să respecte pe deplin obiectivele de investiții deja discutate, viziunea de dezvoltare pe care o susținem împreună și dorințele bucureștenilor și, în același timp, să nu arunce Primăria Capitalei în incapacitate de plată.”

UDMR se păstrează la distanță de astfel de puncte nevralgice și preferă să aibă o atitudine orientată către stabilitate. Au fost de partea PNL în scandalul privind demiterea lui Vlad Voiculescu, însă nu într-un mod fățiș sau ostentativ față de USR PLUS, ci pentru a îndemna către revenirea la stabilitate în interiorul Guvernului și al coaliției.

Se va repeta istoria zbuciumată a CDR-ului? Cristian Pîrvulescu lămurește situația

În spațiul public au fost lansate deja temeri cu privire la viitorul sumbru al coaliției de guvernare. Situația de acum două decenii nu mai este însă probabil de repetat, iar politologul Cristian Pîrvulescu a oferit pentru FANATIK câteva explicații despre diferențele de atunci vs. acum.

”Comparațiile nu se pot face, din simplul motiv că suntem într-o altă epocă. Nu puteți compara USR cu nimic din ce exista în perioada respectivă, cu atât mai puțin cu PD-ul din perioada respectivă, ce a creat probleme PNȚ-ului în timpul guvernării de coaliție. 

Acum avem pentru prima dată o coaliție între partide competitive, ce apare după alegeri după 1996 încoace. În relația actuală, USR PLUS înțelege să își folosească potențialul de coaliție spontan și fără prea multe cunoștințe, așa cum o făcea PD-ul cu Traian Băsescu. Să nu uităm că fostul președinte și-a construit cariera politică pe presiunile exercitate asupra Guvernului Ciorbea și pe cvasicontrolul exercitat asupra cabinetului Vasile”, arată Cristian Pîrvulescu.

Am vrut să aflăm și dacă certurile și eventuala destrămare a coaliției de guvernare pot duce România într-o situație periculoasă la alegerile prezidențiale. În 2000, în vreme ce dreapta fragmentată venea cu candidați distincți, Corneliu Vadim Tudor ajungea cu Ion Iliescu în turul al doilea. Politologul arată, însă, că rădăcina problemelor a fost, mai degrabă, refuzul președintelui Constantinescu de a candida pentru un al doilea mandat.

”În 2000, a fost o problemă, deoarece Emil Constantinescu nu s-a prezentat la propria succesiune. În acel moment, a creat confuzie, iar fiecare partid politic și-a făcut propriile calcule. Acum nu se mai poate, o să avem doi candidați, dintre care unul centrist, pentru USR, și unul conservator, pentru PNL”, arată Pîrvulescu.

Are, totuși, AUR șanse să profite de erodarea alianței pentru a ajunge în turul doi al prezidențialelor? Politologul se arată sceptic, având în vedere că AUR nu are (încă) un echivalent prezidențiabil precum Corneliu Vadim Tudor.

”Sigur, pentru PNL asta poate fi o emoție, iar bătălia pentru zona centrală a electoratului nu este atât de întâmplătoare. Electoratul din România este confuz și se poate întâmpla orice, dar referindu-ne la contextul alegerilor prezidențiale, Corneliu Vadim Tudor era deja cunoscut, în vreme ce AUR nu are încă un lider similar. Asta nu înseamnă că n-ar putea să apară unul peste noapte. În 2000 a fost un clar exemplu de rinocerizare; am văzut cum straturi tot mai mari ale populației se transformau în fasciști, iar asta se poate repeta. Am simțit asta și în 2020, însă într-o mai mică măsură”, arată politologul.

O criză economică, însă, ar putea da situația peste cap într-un mod imprevizibil: ”Mă îndoiesc că AUR va reuși să aibă un al doilea candidat atât de repede, asta nu înseamnă că nu își va îmbunătăți scorul. În 2000, totul s-a bazat pe un vid de putere și pe o criză. Dacă va apărea o criză economică precum cea din 1998 – 2000, care va da peste cap România, totul este posibil. Noi plecăm de la premiza că până în 2024 ieșim din criza pandemică, iar lucrurile se aranjează”, conchide Cristian Pîrvulescu.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!