Schema bugetarilor care au încasat salarii de la stat fără să muncească. Cine sunt specialiștii din industria de apărare plătiți direct din fondul de rezervă de Marcel Ciolacu

Situație delirantă la o mare companie de stat din industria de apărare. În anul 2024, zeci de angajați au avut salariile plătite din Fondul de rezervă al guvernului din cauza lipsei de comenzi sau contracte. Oamenii au beneficiat astfel de o prevedere mai veche (Legea 232/2016) prin care statul a urmărit să protejeze angajații cheie din industria de apărare – în teorie, este vorba de tehnicieni, ingineri și alți specialiști din industria de armament a României. Curtea de Conturi a descoperit însă că în timp ce angajații erau plătiți de la buget pentru că „nu aveau de lucru” ei prestau și ore suplimentare, când de fapt lucrau pentru onorarea unor comenzi sau contracte.

Angajații plătiți pentru că „nu aveau de lucru” făceau ore suplimentare

În anul 2024, mai multe companii de stat din industria de apărare au beneficiat de prevederile unei legi mai vechi (232/2016) prin care statul a încercat să protejeze specialiștii din acest sector strategic. Concret, zeci de angajați din companiile Romaero SA, Pirochim SA, Arsenal Reșita SA, Fabrica de Arme Cugir SA și IOR SA au fost plătiți direct din Fondul de rezervă al guvernului pe motiv că aceste companii nu beneficiau de comenzi.

Practic, statul s-a angajat să plătească specialiștii din industria de apărare în cazul în care companiile nu aveau contracte de onorat. Potrivit legii, aceștia nu stăteau acasă, ci veneau la program unde se ocupau de reparații și întreținere. Un raport recent al Curții de Conturi a scos la iveală o situație aberantă: aceiași angajați care erau plătiți direct de la bugetul de stat prestau apoi, după programul normal de lucru, ore suplimentare, pentru care erau plătiți din nou.

Auditul Curții de Conturi a vizat Ministerul Economiei, unde au fost descoperite plățile către companiile de armament. Apoi, auditorii Curții au mers pe teren și au verificat o parte din companiile care au beneficiat de aceste fonduri de la Guvern. Una dintre companiile verificate a fost Romaero SA, unde doar în luna octombrie (2024) Ministerul a acceptat plata sumei de 31.606 lei pentru angajații care nu aveau de lucru. Aici, auditorii Curții de Conturi au avut surpriza să găsească angajați care facturau ore suplimentare, asta deși în timpul programului obișnuit spuneau că nu aveau de lucru.

Digi24.ro

„De acum înainte, Moscova nu mai doarme niciodată”. Cum a reușit Ucraina să încline balanța în favoarea sa în războiul dronelor

Altfel spus, compania de stat a transmis la minister că nu are comenzi și să trimită bani pentru a-i plăti pe oameni pentru programul normal (07.30-15.30), însă apoi, după terminarea programului, aceeași angajați rămân la muncă și fac ore suplimentare pentru a onora comenzile și contractele companiei. Practic, dacă acești angajați au putut să stea după program să termine comenzile, înseamnă că aceștia aveau de lucru și că statul nu trebuia să-i plătească.

Digisport.ro

Florin Prunea l-a lovit și Poliția a apărut imediat: ”E unul afară în salvare, îl coase acum”. I-a făcut plângere penală

Curtea de Conturi a verificat doar o lună, și a găsit un prejudiciu de peste 31.000 lei, ceea ce înseamnă că sumele plătite ilegal în astfel de situații sunt mult mai mari. Raportul vorbește de o sumă de 182.000 lei, o cifră poate nesemnificativă în acest context, însă, din nou, vorbim doar de vârful icebergului – adică ceea ce auditorii au descoperit analizând un mic eșantion.

Angajatul care a muncit câte 12 ore pe zi

Raportul Curții de Conturi menționează o situație concretă descoperită la Romaero SA. Este vorba despre un angajat (mecanic de aviație) care în aceeași lună octombrie a anului 2024 a prestat 246 de ore de muncă. În mod normal, într-o lună sunt 184 de ore lucrătoare (23 de zile x 8 ore), însă acest angajat a prestat 62 de ore suplimentare.

Documentul citat menționează că în cazul acestui angajat din cele 23 de zile lucrătoare 22 de zile apar ca fiind fără activitate de bază – adică zile în care compania nu a avut comenzi și acest mecanic a fost ocupat cu activități de întreținere sau reparații (cele prevăzute de legea din 2016). Statul a plătit „ajutor” de 6.335 lei pentru salariul lui pe aceste 22 de zile. Firma a recunoscut că acest angajat a muncit la avioane, adică ocupația sa de bază, doar o zi din cele 23.

Avem însă 16 zile din cele 22 în care deși statul l-a plătit pentru că nu erau comenzi, angajatul în cauză a rămas peste program să lucreze la comenzi și contracte. Asta înseamnă că în cele 16 zile angajatul Romaero a rămas peste programul normal de 8 ore încă 4 ore. Vorbim de 16 zile în care omul a muncit câte 12 ore.

Fetele de la resurse umane și contabilitate, angajații speciali din apărare

Neregulile nu se opresc însă la faptul că aceste firme au solicitat bani de la Guvern în condițiile în care aveau comenzi de onorat, lucru demonstrat prin existența orelor suplimentare. Curtea de Conturi a descoperit că în cazul companiei Pirochim SA, o filială a Romarm, pentru 69 de salariați societatea a cerut plata drepturilor salariale „pornind de la salarii de bază mai mari decât cele înscrise în contractele individuale de muncă”. Practic, dacă Guvernul plătea salariile din Fondul de rezervă s-au gândit că pot cere și salarii mai mari.

Totuși, o altă situație aberantă a fost descoperită tot la Romaero SA. Raportul Curții de Conturi notează că numărul mediu maxim de personal pentru care au fost aprobate, în anul 2024, fonduri de la bugetul de stat pentru acoperirea drepturilor salariale a crescut la 267 salariați, față de 200 salariați cât fusese aprobat inițial. Partea șocantă este că printre acești salariați nu s-au numărat doar specialiștii care erau vizați de legea din 2016, ci au fost incluși salariați și de la resurse umane, contabilitate, IT – adică angajați a căror activitate nu este influențată de lipsa comenzilor.

„Din fonduri de la bugetul de stat, alocate potrivit art. 24 din Legea nr. 232/2016, au beneficiat și persoane a căror activitate de bază nu este direct influențată de lipsa de comenzi sau contracte, respectiv salariați din cadrul Biroului Financiar, Biroului Contabilitate, Biroului IT și Digitalizare și Biroului Juridic”, se arată în raportul Curții de Conturi.

În plus, documentul citat menționează că, în aceeași lună octombrie 2024, Romaero a plătit angajaților orele suplimentare muncite, în condițiile în care Codul Muncii spune că acestea se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile.

Liderul PSD care a condus Ministerul Economiei în 2024

Raportul Curții de Conturi subliniază că toate aceste plăți, despre care Curtea spune că nu știe care este suma exactă plătită ilegal dar pe care trebuie să o afle acum Ministerul Economiei și, eventual, să recupereze toți acești bani, au fost făcute din Fondul de rezervă al guvernului. Vorbim de anul electoral 2024, când Guvernul Ciolacu a cheltuit peste 65 de miliarde de lei din acest fond, bani care, așa cum a arătat tot Curtea de Conturi, nu au mers „pentru investiții” ci pentru acoperirea acestui tip de plăți.

Nu trebuie uitat nici liderul PSD care s-a aflat în fruntea Ministerului Economiei în 2024, sub conducerea căruia a funcționat practic această schemă. Este vorba de Radu Oprea, care a condus ministerul până în 23 decembrie 2024, și de unde avea să ajungă în fruntea Secretariatului General al Guvernului. Este vorba de același ministru PSD care se lăuda pe Facebook că nu acceptă lecții de economie din partea USR-iștilor atâta vreme cât el a condus și multinaționale dar și propriile firme. Așa cum FANATIK a scris ulterior, cele 14 firme în care Radu Oprea a fost acționar cumulaseră datorii de aproape 50 de milioane de lei, marea majoritatea a acestora fiind în insolvență sau radiate.