Schimbarea de ton a SUA față de UE, Rusia și Ucraina: o nouă strategie? Expert: „Nu se mai pune în prim-plan această încheiere rapidă a păcii”

În ultimele săptămâni, o serie de declarații poate neașteptat de conciliatorii ale administrației americane au stârnit curiozitate și multe speculații în mediul diplomatic și în rândul analiștilor internaționali. După o perioadă marcată de critici vehemente la adresa Ucrainei și a Uniunii Europene, liderii de la Washington, în frunte cu Donald Trump și vicepreședintele JD Vance, par să fi schimbat brusc tonul. Dintr-o atitudine ofensivă, cu accente de izolaționism și scepticism față de partenerii tradiționali, Statele Unite ale Americii par să fi făcut un pas înapoi și să adopte un discurs mai temperat, chiar colaborativ.

Ce ascunde „schimbarea la față”

Nu este însă foarte clar ce se ascunde în spatele acestei schimbări, iar părerile analiștilor sunt împărțite. În timp ce unii vorbesc despre o nouă direcție strategică, pe fondul eșecului de până acum al discuțiilor pro-pace cu reprezentanții Rusiei, alții înclină să mizeze pe o manevră tactică temporară. Nu în ultimul rând, există voci – și nu puține – care consideră că nu există nicio schimbare relevantă pe fond, ci e doar o schimbare de discurs, fără o schimbare neapărat de conținut.

Pentru a înțelege această evoluție aparent contradictorie, FANATIK a apelat la expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu, fost șef al secției de Apărare din cadrul Delegației Permanente a României la NATO, în Bruxelles.

De la adversitate față de europeni la „aceeași echipă” – o retorică schimbată

Recent, JD Vance a afirmat că SUA și Uniunea Europeană „sunt în aceeași echipă”, considerând „ridicol” să se creadă că ar exista o ruptură ireparabilă între cele două maluri ale Atlanticului. Declarația vine la doar câteva săptămâni după ce Trump, alături de vicele JD Vance, critica virulent poziția Europei în contextul războiului din Ucraina și punea sub semnul întrebării relevanța alianțelor vechi.

Digi24.ro

Unde a fost fotografiat George Simion, fix în ziua în care CCR a validat alegerile prezidențiale

JD Vance a mers și mai departe, surprinzând printr-o ieșire critică la adresa Rusiei, un gest neobișnuit pentru un oficial care până nu demult părea dispus să minimizeze responsabilitățile Moscovei în conflictul din estul Europei.

„Rusia nu se poate aștepta să primească un teritoriu pe care nici măcar nu l-a cucerit încă. Și acesta este unul dintre lucrurile pe care le-au inclus în acel plan de pace inițial”, a spus JD Vance într-un interviu acordat Fox News.

Digisport.ro

Gigi Becali, mesaj direct pentru Nicușor Dan! ”Să dea telefon și-i dau”

Americanii încep să se sature de fentele Moscovei

Această schimbare, potrivit lui Degeratu, nu reprezintă neapărat o renunțare la linia anterioară, ci mai degrabă o ajustare pragmatică a discursului în funcție de interesele de moment.

El consideră că nu este vorba neapărat de o schimbare profundă de atitudine a președintelui Trump față de Rusia, ci mai degrabă o etapizare a obiectivelor. În același timp, administrația Trump ar căuta o  normalizare a relațiilor cu Moscova, dar și păstrarea unor câștiguri din relația cu Ucraina și Europa.

„Cred că e o adaptare la modul în care evoluează negocierile dintre cele două țări, nu neapărat o schimbare de atitudine în general a președintelui Trump față de Rusia. Adică sunt două lucruri, partea asta pragmatică, ce se poate obține la negocierile respective și atitudinea mai generală față de Federația Rusă. Obiectivul principal rămâne acela de a se normaliza relațiile dintre americani și ruși. Dar ca element de etapă așa, sigur, odată ce s-a înregistrat progres în relațiile americano-ucrainene, probabil că aici s-au schimbat mai multe în abordarea americană”, a spus Claudiu Degeratu, pentru FANATIK.

În același timp, administrația Trump și-a atins un obiectiv minimal prin semnarea acordului cu Ucraina. În schimb, pe fondul eșecului încheierii unui armistițiu între Rusia și Ucraina, Trump, iar mai apoi JD Vance au lansat mai multe săgeți spre Rusia.

În acest context, SUA par să-și adapteze poziția pentru a nu pierde teren în fața Moscovei, dar fără a renunța complet la ideea unui dialog.

„Nu se mai pune pe prim plan această încheiere rapidă a păcii, ci mai mult o regândire a planului pentru că s-a atins obiectivul minimal care era interesat președintele Trump, adică acel acord bilateral cu Ucraina privind metale rare. Aceasta era partea minimală care a mers. Sigur, ar fi urmat, normal, acea încetare temporală a focului de 30 de zile și după aceea discuțiile de pace. Pentru moment, Rusia evită să se angajeze la o încetare de 30 de zile a conflictului și pe partea de acord de pace. Chiar și așa, abordarea mai critică a lui Vance nu face decât să preia în discurs, la fel ca tot ce se schimbă în discursul președintelui Trump, dar atitudinea lor rămâne încă totuși destul de deschisă față Moscova”, a mai spus Degeratu.

Ucraina: de la ostilitate la un parteneriat pe resurse

Și discursul administrației Trump față de Ucraina s-a schimbat semnificativ. În această privință, schimbarea de discurs pare să fie legată de atingerea unui obiectiv minimal al administrației Trump: semnarea acordului bilateral privind metalele rare, este părerea expertului. Aceste resurse, esențiale pentru industria de înaltă tehnologie și armament, au fost un punct central în negocierile bilaterale. Atingerea acestui scop a permis, se pare, detensionarea temporară a retoricii anti-ucrainene.

„Odată încheiat acest acord cu Ucraina privind metalele rare, s-a înregistrat un progres suficient cât să permită o reconfigurare a discursului. Nu s-a pus niciodată în plan principal încheierea rapidă a păcii, ci mai degrabă atingerea unor obiective punctuale. Încetarea temporară a focului și discuțiile de pace au fost doar elemente secundare”, a mai spus expertul.

Dezgheț în relațiile transatlantice sau mai multă frustrare?

În același timp, în relația cu Uniunea Europeană, una dintre cheile înțelegerii acestei reconfigurări o reprezintă, potrivit analistului, interesele economice imediate. Statele Unite urmăresc încheierea unor acorduri comerciale bilaterale, care să le ofere un avantaj competitiv și o anumită siguranță pe termen mediu. Astfel se explică și deschiderea manifestată față de Regatul Unit, cu care s-au semnat deja unele înțelegeri comerciale. Aceste acorduri sunt mai degrabă rezultatul unui calcul pragmatic, decât o dovadă a unei reconcilieri strategice cu Europa.

„Nu se schimbă atitudinea, se schimbă doar niște obiective care sunt puse mai pragmatic. Dacă se continuă seria unor acorduri cu unele țări europene, atunci apar poziții mai favorabile Europei, dar limitate, circumscrise doar obiectivelor comerciale. Dar în rest, pe partea strategică, atitudinea este în continuare mai degrabă sceptică față de Uniunea Europeană și nuanțată față de diferite grupuri de state”, a mai afirmat Degeratu.

Abia ulterior, dacă se va continua seria acestor acorduri cu țări europene, vom vedea și alte poziții favorabile Europei, crede Claudiu Degeratu. Deocamdată, atitudinea amicală a lui JD Vance față de europeni ar fi în primul rând legată de anumite interese comerciale.

De cealaltă parte, Uniunea Europeană se află într-o postură de expectativă. În ciuda tonului aparent mai deschis din partea Washingtonului, nu s-au făcut pași concreți în direcția unei relansări a cooperării politice. Având în vedere că nici măcar o întâlnire oficială între președintele SUA și liderul Comisiei Europene nu a avut loc, ceea ce sugerează că atitudinea mai nouă a administrației Trump reprezintă mai mult gesturi de imagine menite să calmeze spiritele înaintea unui moment simbolic – împlinirea a 100 de zile de mandat prezidențial.

În aceste condiții, Claudiu Degeratu consideră că fără o întâlnire la nivel înalt între Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este greu de estimat când vom asista la o încălzire palpabilă a relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană. Tonul mai amical folosit de americani a fost mai degrabă o tactică de reducere a intensității retoricii, pentru a evita reacțiile dure pe un bilanț simbolic, spune Degeratu.

Europa, între așteptare și frustrare

Potrivit acestuia, doar țări precum Marea Britanie – care a dat semnale clare de deschidere încă de la început față de SUA și a fost dispusă să colaboreze rapid pe linia economică, sunt în grațiile administrației de la Washington. Restul statelor europene au rămas rezervate, unele chiar ostile față de direcția impusă de Trump.

„Nu trebuie să ne grăbim cu un scenariu optimist și nici să ne așteptăm că se va schimba radical ceva în partea aceasta a anului. Poate, eu știu, spre finele anului, după ce se face un fel de bilanț al primului an, administrația americană ar fi mai pregătită pentru o anumită schimbare relevantă. Dar atâta vreme cât încă nu a avut loc nici măcar o întâlnire între președintele Comisiei Europene și președintele american, este prematur să vorbim despre o revenire la normal a relațiilor bilaterale”, a mai spus Degeratu, pentru FANATIK.

În acest context, adaugă Claudiu Degeratu, ceea ce pare la prima vedere o schimbare la față a politicii externe americane față de Europa este, în realitate, mai degrabă o manevră de ajustare tactică, menită să ofere SUA flexibilitate în negocieri și o imagine ceva mai constructivă în fața aliaților tradiționali.

Concluzia expertului este că este prea devreme pentru a vorbi despre o relansare a relațiilor transatlantice sau despre o poziționare fermă a Americii împotriva Rusiei. Interesele comerciale primează, iar politica externă rămâne puternic influențată de obiectivele interne și de presiunile momentului.

În absența unui cadru strategic clar și a unei voințe politice solide de reconstrucție a încrederii între Washington și Bruxelles, Europa va rămâne mai degrabă pe margine, iar Ucraina va continua să fie un pion într-un joc geopolitic mult mai amplu, conchide Claudiu Degeratu.