News

Schimbări esenţiale în sistemul de învăţământ: elevii, direcţionați spre agricultură! Cum arată proiectele PNRR pentru educaţie

Zeci de mii de elevi vor fi direcționați spre agricultură, conform calculelor făcute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
07.06.2021 | 15:23
Schimbari esentiale in sistemul de invatamant elevii directionati spre agricultura Cum arata proiectele PNRR pentru educatie
Statul vrea ca zeci de mii de copii să opteze pentru învățământul agricol. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

De altfel, educația pare să primească și ea o cotă parte din PNRR, doar că, autoritățile de la București au creionat deja un traseu pentru mai mulți copii. Concret, după ce companiile de stat, dar și cele private au acuzat lipsa oamenilor și au transmis că din spate nu mai vin tineri care să-și dorească un loc de muncă, Executivul este gata să le ofere angajatorilor răspunsul mult căutat.

Cel puţin din punctul de vedere al agriculturii, un domeniu care este vital pentru România şi care în ultima perioadă a fost tras pe linie moartă. Şcolarizarea copiilor în liceele agricole se transformă într-o prioritate națională și guvernanții anunță schimbări serioase în viitorul apropiat.

ADVERTISEMENT

Zeci de mii de copii direcționați spre agricultură! Schimbări esenţiale în sistemul de învăţământ

Interesant este că țara noastră și-a ratat ambele ținte asumate în cadrul strategiei Europa 2020, atât pentru părăsire timpurie a școlii (15,3% în 2019 vs. 11,3% țintă asumată2) cât și pentru accesul la învățământul terțiar (25,8% în 2019 vs. 26,7% ținta asumată).

Testele PISA, care măsoară abilitățile în matematică, citire și științe ale copiilor de 15 ani plasează România pe ultimele poziții din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Cipru. Mai mult de atât, peste 40% din copiii de 15 ani suferă de pe urma analfabetismului funcțional, conform acestor rezultate, aspect care pune probleme sociale și economice pe termen lung.

ADVERTISEMENT

O problemă specifică României ultimilor ani este accesul limitat la educație înainte sau după învățământul obligatoriu. Un bun exemplu este insuficientul acces la educația timpurie. Conform
sondajului EU-SILC, sub 1/6 din copii de 0-3 ani au acces la programe organizate de educație timpurie, procent care plasează România, de asemenea, pe una din ultimele poziții la nivelul UE.

Prin PNRR vor fi alocați nu mai puțin de 3,6 miliarde de euro, bani care, spun autoritățile, vor asigura șase reforme și 18 investiții în diverse sectoare. Printre cele mai importante decizii luate de guvernanți se află și creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole, până la cel puțin 90.000 de copii.

ADVERTISEMENT

Care sunt cele șase reforme din învățământul românesc

Executivul lui Florin Cîțu a transmis că se încearcă dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare interinstituțională și de coordonare intersectorială, care să asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare.

De asemenea, se urmărește reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar.

ADVERTISEMENT

Autoritățile vor și constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic

Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației, modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar, dar și reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor sunt pe lista Guvernului.

Ce promisiuni fac aleșii neamului pentru educație cu banii de la PNRR

Nu mai puțin de 50 de școli noi vor să construiască autoritățile. De asemenea, pe listă se află și achiziția a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor. Nu se termină aici – 75.000 de săli de clasă vor fi dotate cu mobilier cu ajutorul banilor luați de la Bruxelles.

20.000 de locuri de recreere și lectură și tot atâtea locuri de cazare nou create în campusuri universitare ar urma să aibă Ministerul Educației la finalul investițiilor. De asemenea, 1175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal

Un număr de 6176 școli vor avea resurse tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării in format virtual, în timp ce 140 de creșe vor fi înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (se înființează în spații oferite de comunitate/diferiți furnizori publici și privați de educație, în localitățile izolate, dezavantajate unde nu se justifică construirea unei creșe/grădinițe)

Câte licee agricole sunt în România

Revenind la liceele cu profil agricol trebuie să ştiţi că, în acest moment, cererea pentru specialiști în agricultură este una foarte mare. Cu toate acestea, unităţile de profil nu se bucură de prea multă popularitate în rândul părinților și copiilor.

Interesant este că, la puţin timp după momentul decembrie 1989, în România existau aproape 250 de licee agricole. Reformele fără număr, dar mai ales fără cap pe care învăţământul de specialitate a fost nevoit să le traverseze, au dus la reducere dramatică a numărului lor.

Astfel, la începutul anilor 2000, acestea mai erau puțin peste o sută, în timp ce la ultimul recensământ, Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii ar mai fi găsit 58 de unități de profil. Drama continuă și atunci când este deschis catalogul.

Pe lângă numărul mic al elevilor și situația lor la învățătura pare a fi una aparte. Cu doar câteva luni înainte de debutul pandemiei de coronavirus, doar 24% dintre elevii acestor licee, care s-au înscris pentru examenul de bacalaureat, l-au și promovat.

Liceele agricole, repartizate MADR

Vă readucem aminte că, anul trecut, s-a decis ca toate cele 58 de licee agricole din România să fie finanțate de Ministerul Agriculturii. Executivul a oferit atunci și cadrul legal necesar privind stabilirea modalităţilor şi condiţiilor în care se poate realiza acest lucru.

Astfel, susţinerea financiară a acestor licee se realizează în baza unui Program anual de finanţare a investiţiilor specifice activităţii de învăţământ, precum şi a cheltuielilor materiale necesare funcţionării liceelor, aprobat prin hotărâre de către consiliul de administraţie al liceului, pe baza unei fundamentări, şi este avizat de către autorităţile administraţiei publice locale pe raza cărora funcţionează respectivele licee şi se aprobă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Finanţarea cheltuielilor se asigură de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul MADR, fiind aprobate anual prin Legea bugetului de stat, precizează Ministerul Agriculturii. De asemenea, în vederea relansării învăţământului liceal agricol, MADR a vizat şi îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţământ, prin mai multe măsuri.

Drept pentru care s-a urmărit înființarea de noi specializări sau calificări profesionale care să fie în concordanţă cu noile cerinţe ale agriculturii moderne, fundamentarea cifrei anuale de şcolarizare, îmbunătăţirea structurii organizatorice a liceelor, perfecţionarea cadrelor didactice de specialitate, reactualizarea manualelor şcolare, organizarea stagiilor de practică în funcţie de cerinţele şi opţiunile elevilor şi ale angajatorului, precum şi promovarea învăţământului dual.

ADVERTISEMENT