Schimbări majore ale politicilor UE. Întreaga Europă, afectată de măsurile anunţate. Care vor fi consecințele pentru România

SPECIAL FANATIK
Gabriel Nitulescu   
în Special Fanatik
23/09/2020, 18:58
Schimbări majore ale politicilor UE. Întreaga Europă, afectată de măsurile anunţate. Care vor fi consecințele pentru România SPECIAL FANATIK
Ursula von der Leyen: Am aprobat peste 3 mii de miliarde EURîn sprijinul companiilor și al industriei. Sursa: Facebook

Chiar dacă leul românesc nu a fost la fel de tare „impresionat”, precum lira sterlină de spusele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care săptămâna trecută a făcut, în fața Parlamentului European o trecere în revistă a stării Uniunii, multe dintre companiile ce activează pe piața României vor resimți în următoarea perioadă efectele măsurilor anunțate.

După ce anunțul Băncii Angliei că ar putea intra pe teritoriul dobânzilor negative a dus lira sterlină la un nivel al cursului de schimb de aproximativ 1,091 euro pentru o liră (de la 1,10 euro pentru o liră), comentariile făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen au readus moneda britanică la punctul de plecare ( la 1,10 euro pentru o liră), deși ulterior aceasta a mai scăzut un pic.

Sunt convinsă că se poate face încă“, declara doamna von der Leyen într-un interviu dat pe 17 septembrie. „Este mai bine să nu avem această distragere cu privire la un acord internațional existent pe care îl avem, ci să ne concentrăm pe realizarea acestui acord – și timpul este scurt “, a declarat von der Leyen pentru Financial Times. Aceeași abordare a avut-o doamna von der Leyen și în discursul despre starea UE ținut cu o zi mai devreme: „A fost nevoie de trei ani pentru a negocia acest acord (Acordul de Retargere al Marii Britanii din UE, n.ed.) și am lucrat neîncetat la el. Rând cu rând, cuvânt cu cuvânt. Și împreună am reușit. Rezultatul garantează drepturile cetățenilor noștri, interesele noastre financiare, integritatea pieței unice – și, chestiune crucială, Acordul din Vinerea Mare. UE și Regatul Unit au convenit de comun acord că aceasta este modalitatea cea mai bună și unică de a asigura pacea pe insula Irlanda. Și nu vom reveni niciodată asupra acestui aspect. Acordul a fost ratificat de Parlamentul European și de Camera Comunelor. Nu poate fi schimbat unilateral, ignorat sau neaplicat. Este o chestiune care ține de lege, de încredere și de bună credință.”.

Declarațiile președintei CE au mișcat puternic lira sterlină

În același timp însă, leul nu a fost la fel de reactiv la declarațiile președintei Comisiei Europene (a scăzut de la 4,8567 lei/euro la 4,8586 lei/euro), deși România a fost menționată expres în ceea ce privește problemele provocate în Europa de schimbările climatice: „Vedem semne ale acestei încălziri peste tot în jurul nostru: de la casele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului de pe Mont Blanc la incendiile care devastează statul Oregon sau la culturile distruse în România din cauza celei mai severe secete din ultimele decenii.”.

În viitor agricultura României va trebui să se transforme, în funcție de aceste noi condiții climatice. Dar din păcate, la nivel guvernamental se face prea puțin pentru a rezolva astfel de probleme. „Reprezentanții Oficiului pentru Studii Pedologice din România își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește fenomenul de deșertificare care ia amploare în sudul României. Astfel, conform specialiștilor în pedologie, anual, peste 1000 de hectare din sudul țării se transformă în dune de nisip, iar în următorii 50 de ani, câmpurile fertile din sudul României ar putea fi complet acoperite de nisip. Precipitațiile reduse și temperaturile ridicate din ultimii ani sunt unele dintre cauzele care favorizează apariția deșertificării. Pentru a preîntâmpina fenomenul de eroziune, ar trebui înființate perdele de protecție în fiecare parcelă mare,” se arăta într-o interpelare din 2015, a unui eurodeputat român, în fața Parlamentului European (și din păcate nimic nu s-a întâ,plat de atunci). Încălzirea va face ineficiente anumite culturi, dar va permite și cultivarea în condiții de eficiență economică a unor specii și soiuri de plante iubitoare de căldură. Vor fi însă agricultorii români pregătiți să adopte aceste noi specii și soiuri de plante? Vor dispune ei de cunoștințele necesare pentru a le cultiva?

Industria auto va fi puternic afectată

Ursula von der Leyen anunța în discursul său și o serie de ținte mai ambițioase în ceea ce privește emisiile de carbon.

Știm că este nevoie de schimbare. Și știm și că aceasta este posibilă. Pactul verde european este planul nostru de realizare a acestei transformări. În centrul său se află misiunea noastră de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Dar nu vom reuși dacă lucrurile rămân neschimbate – trebuie să impunem un ritm mai alert al schimbărilor și să facem lucrurile mai temeinic. Am analizat cu atenție fiecare sector economic ca să ne dăm seama cât de repede putem să impunem schimbarea și cum putem să impulsionăm lucrurile într-un mod responsabil, bazându-ne pe date factuale. Am organizat o consultare publică amplă și am efectuat o evaluare cuprinzătoare a impactului. Pornind de la rezultatele acestora, Comisia Europeană propune ca ținta urmărită pentru 2030 în materie de reducere a emisiilor să fie mărită la cel puțin 55 %. Recunosc că această creștere de la 40 % la 55 % este prea mare pentru unele țări și nu este suficientă pentru altele. (…) obiectivul pentru 2030 este unul ambițios, realizabil și benefic pentru Europa. Putem să îl atingem. Am arătat deja că avem resursele necesare pentru a reuși. În timp ce emisiile au scăzut cu 25 % din 1990 până în prezent, economia noastră a crescut cu peste 60 %. Diferența este că acum avem mai multă tehnologie, mai multă expertiză și mai multe investiții,” explica președinta CE.

În acest context, Herbert Diess, preşedintele Consiliului de administraţie al grupului Volkswagen, avertiza că „Planul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de dioxid de carbon riscă să conducă la intrarea în faliment a unor companii auto şi la pierderea a numeroase locuri de muncă.”. Potrivit expertului Ferdinand Dudenhöffer, industria auto germană riscă să desfiinţeze aproximativ 100.000 de locuri de muncă până în 2030 din cauza tranziţiei spre motoare electrice. Iar industria românească de profil este puternic dependentă de cea germană.

O „întoarcere” politică și consecințele ei economice

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a surprins în discursul său și prin declarația despre Rusia. Aceasta a avertizat asupra riscurilor legăturilor mai strânse cu Rusia lui Vladimir Putin. Ea a emis o mustrare tacită la eforturile unor lideri, printre care și președintele francez Emmanuel Macron, de a încerca să stabilească o relație mai strânsă cu Rusia. Declarația sa a venit după cea a cancelarului german Angela Merkel în urma otrăvirii activistului opoziției ruse Alexei Navalny cu agentul neurotoxic novichok. Von der Leyen a adăugat că cazul Navalny nu a fost un incident unic, indicând cazuri similare în Georgia, Siria și cazul Skripal din Salisbury, Anglia.

Acest lucru a fost surprinzător; nu am mai auzit acest tip de poziții de la președintele comisiei“, explica șeful Institutului de politică externă din Estonia, Kristi Raik.

Și chiar dacă, aparent, declarația vizează doar domeniul politic ea va avea profunde implicații la nivel economic. Kristi Raik explica faptul că opiniile lui von der Leyen vor afecta, de asemenea, discuția referitoare la construirea gazoductului Nord Stream 2, care ar trebui să lege Rusia de Germania.

De altfel, în același discurs, șefa Comisiei Europene declara că „ (…) vom prețui întotdeauna alianța transatlantică, bazată pe valori împărtășite, o istorie comună și o legătură de nezdruncinat între popoarele noastre. Așadar, orice s-ar întâmpla mai târziu anul acesta, suntem gata să construim o nouă agendă transatlantică. Să consolidăm parteneriatul nostru bilateral,– fie că este vorba despre domeniul comerțului, al tehnologiei sau al fiscalității. Și suntem gata să lucrăm împreună la reformarea sistemului internațional pe care l-am construit împreună, alături de parteneri care gândesc la fel ca noi. Facem acest lucru pentru propriile noastre interese și pentru binele comun. Avem nevoie de noi începuturi cu prieteni vechi – de ambele părți ale Atlanticului și de ambele părți ale Canalului Mânecii”.

Analiștii politici văd în aceste două declarații – cea referitoare la Rusia și cea la întărirea relațiilor transatlantice – o posibilă retragere a Germaniei din proiectul gazoductului Nord Stream 2 (după ce elvețienii deja s-au retras). Afacerea novichok este văzută în acest context nu neapărat cauza, ci pretextul unei astfel de mișcări, în condițiile în care amenințările SUA cu sancțiuni asupra companiilor implicate în construcția și operarea conductei au fost întărite în ultimul timp. Multe țări din Europa de Est consideră că Nord Stream 2 prezintă un pericol, Rusia putându-l folosi ca pe o pârghie puternică de influențare a politicii germane și europene în ansamblu.

În acest context, proiectul gazoductului care să treacă prin România ar putea fi revitalizat. Este de menționat și faptul că, în proiectul Nord Stream 2, alături de o serie de multinaționale din domeniul petrolier sunt implicate și două companii cu puternice prezențe în România OMV și Engie.

Interes pentru … Balcani

Alte opțiuni de politică externă ale prezentate de von der Leyen pot de asemenea influența economia românească.

Turcia este și va fi întotdeauna un vecin important. Dar, deși suntem aproape pe hartă, distanța dintre noi pare să crească. Da, Turcia se află în vecinătatea unor zone cu probleme. Și, într-adevăr, găzduiește milioane de refugiați pentru care oferim drept sprijin fonduri considerabile. Dar nimic din toate acestea nu poate justifica încercările de intimidare a vecinilor săi. Statele noastre membre, Cipru și Grecia, pot conta întotdeauna pe solidaritatea deplină a Europei în ceea ce privește protejarea drepturilor lor legitime de suveranitate. Detensionarea situației din estul Mediteranei este în interesul nostru reciproc. Întoarcerea navelor de explorare în porturile turcești în ultimele zile constituie un pas pozitiv în această direcție. Acest lucru este necesar pentru a crea condițiile propice unui dialog,” declara președinta CE.

Tensionarea relațiilor dintre UE și Turcia și posibilitatea impunerii de sancțiuni acesteia, de către UE va afecta cu siguranță relațiile economice ale României, pentru care Turcia se prezintă ca unul dintre partenerii comerciali importnați ai țării noastre (să ne uităm doar la câte fructe și legume care se vând în supermarketurile românești, vin din acest stat).

Pe de altă parte, investitorii din România ar trebuio să se uite spre țările din Balcanii de Vest, piețe care cu siguranță vor beneficia de pe urma asocierii sau aderării la UE.

Încrederea este fundamentul oricărui parteneriat puternic. Iar Europa va fi întotdeauna pregătită să construiască parteneriate puternice cu vecinii noștri cei mai apropiați. Acest lucru începe cu Balcanii de Vest. Decizia de acum șase luni de a deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord a fost cu adevărat o decizie istorică. Într-adevăr, viitorul întregii regiuni se află în UE. Împărtășim aceeași istorie și același destin. Balcanii de Vest fac parte din Europa – și nu reprezintă doar o escală de-a lungul Drumului Mătăsii. Vom prezenta în curând un pachet de redresare economică pentru Balcanii de Vest, axat pe o serie de inițiative de investiții regionale,” declara von der Leyen.

Industriile se schimbă. Provocări pentru România

Conform perspectivelor programului NextGenerationEU proiectele far europene, cu cel mai puternic impact vor fi hidrogenul, renovarea și crearea unei rețele de 1 milion de stații de încărcare cu energie electrică.

Acum două săptămâni, în Suedia, au demarat operațiunile de testare în cadrul unui proiect-pilot siderurgic unic, fără combustibili fosili. Acest proiect va înlocui cărbunele cu hidrogenul, asigurând producția nepoluantă a oțelului. (…) clădirile în care trăim și lucrăm. 40 % din emisiile pe care le generăm provin din clădiri. Avem nevoie de clădiri care să producă mai puține deșeuri, să fie mai puțin costisitoare și mai durabile. Și știm cu toții că sectorul construcțiilor poate fi chiar transformat dintr-o sursă de emisii de dioxid de carbon într-o modalitate de a absorbi aceste emisii, dacă s-ar folosi materiale de construcții organice precum lemnul și tehnologii inteligente, cum ar fi inteligența artificială. Vreau ca NextGenerationEU să demareze un val de renovare la nivel european și să facă din Uniunea noastră un lider al economiei circulare. Acesta nu este însă doar un proiect de mediu sau un proiect economic: trebuie să fie un nou proiect cultural pentru Europa. Fiecare mișcare are caracteristici proprii. Și trebuie să ne asigurăm că schimbarea sistemică pe care ne-o propunem are o estetică proprie distinctă, care să îmbine stilul cu durabilitatea. De aceea, vom înființa un nou Bauhaus european – un spațiu de co-creare în care arhitecți, artiști, studenți, ingineri, designeri să lucreze laolaltă pentru a produce această schimbare,” arăta Ursula von der Leyen.

Practic sectoare precum industria energetică și prelucrătoare, construcțiile, cultura, serviciile (arhitectura, proiectarea) vor suferi schimbări fundamentale în următoarele decenii, iar antreprenorii români ar trebui să pregătească schimbarea încă de acum.

Deceniul digital european

Următorul deceniu trebuie să fie deceniul digital al Europei. (…) Există trei domenii asupra cărora cred că trebuie să ne concentrăm. În primul rând, datele. În ceea ce privește datele personalizate – business-to-consumer – Europa a fost prea înceată, iar acum depinde de alții. Acest lucru nu se poate întâmpla cu datele industriale. Vestea bună este că Europa este deschizătoare de drumuri – avem tehnologia necesară și, cel mai important, avem industria. Dar încă nu am câștigat cursa. În următorii cinci ani, cantitatea de date industriale din lume va crește de patru ori – la fel și oportunitățile care însoțesc această creștere. Trebuie să le oferim întreprinderilor, IMM-urilor, start-up-urilor și cercetătorilor noștri posibilitatea de a-și valorifica întregul lor potențial. Iar datele industriale sunt de o valoare neprețuită atunci când vine vorba de dezvoltarea de noi produse și servicii. Dar suntem încă în situația în care 80 % din datele industriale sunt colectate, fără a fi utilizate vreodată. Este o risipă enormă.(…) Iată de ce vom construi un cloud european ca parte a instrumentului NextGenerationEU, care să se bazeze pe GaiaX. Al doilea domeniu asupra căruia trebuie să ne concentrăm este tehnologia – și mai ales inteligența artificială. Fie că este vorba de agricultura de precizie, de diagnosticele medicale mai exacte sau de conducerea autonomă a autovehiculelor în condiții de siguranță – inteligența artificială ne va deschide calea către noi lumi. (…) Al treilea domeniu de interes este infrastructura. Conexiunile de date trebuie să țină pasul cu viteza rapidă a schimbării. Dacă facem eforturi pentru o Europă a egalității de șanse, este inacceptabil ca 40 % dintre persoanele care trăiesc în zonele rurale să nu aibă încă acces la conexiuni rapide în bandă largă. Aceste conexiuni sunt în prezent o condiție prealabilă pentru munca la domiciliu, învățarea de acasă, cumpărăturile online și, din ce în ce mai mult, pentru noi servicii importante. Fără conexiuni în bandă largă, este aproape imposibil în ziua de astăzi să se deschidă sau să se desfășoare în mod eficient o afacere,” se arată în mesajul liderului european.

În prezent, România deține un avantaj în domeniul rețelelor de date de mare viteză. Dar, având în vedere proiectele de „infrastructură digitală” dezvăluite de Ursula von der Leyden, în zece ani acest avantaj se va pierde.

Ce alte opțiuni are România pentru dezvoltarea sectorului IT&C, în următorul deceniu, în aceste condiții? Poate inteligența artificială. Dar și dezvoltarea unor puternice firme de IT locale.

Închide ×