Schimbări majore propuse la legislația electorală. Opoziția încearcă să-și crească șansele în fața PSD și PNL

REPER încearcă de un an să convingă partidele din coaliție să accepte formarea grupului parlamentar constituit din deputații și senatorii care au plecat din USR alături de Dacian Cioloș, însă fără succes. Exasperați de tergiversările din Parlament, disidenții lui Cioloș încearcă să-și oficializeze statutul de partid parlamentar pe o cale ocolită, adică prin modificarea legislației electorale.

Noile partide, marginalizate în Parlament

Parlamentarii USR care au părăsit partidul pentru a fonda REPER s-au găsit în imposibilitatea de a-și forma propriul grup parlamentar, ceea ce le-ar conferi un statut mai înalt în cadrul dezbaterilor parlamentare, inclusiv cu reprezentare în Biroul Permanent, la care se adaugă suport logistic, precum spații în Palatul Parlamentului, mașini, consumabile ș.a. În aceeași situație se află și parlamentarii de la Forța Dreptei, constituit din disidenții liberali grupați în jurul lui Ludovic Orban.

Deși există două decizii ale CCR care le dau dreptate celor două partide recent înființate, liderii din Parlament ai coaliției de guvernământ au îngropat chestiunea trimițând problema către Comisia juridică, aceasta nepronunțându-se nici până acum asupra unei chestiuni care i s-a pus în vedere de mai bine de un an. În aceste condiții, cei de la REPER încearcă să-i păcălească pe cei din coaliție pe o cale ocolită, anume să modifice înțelesul sintagmei de „partid parlamentar” în cadrul legislației electorale.

Pe lângă faptul că modificarea ar forța și Parlamentul să alinieze prevederile regulamentelor după care funcționează la formularea din legile electorale, le-ar da dreptul celor două formațiuni de opoziție să fie reprezentate în birourile secțiilor de votare la următoarele alegeri.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

O legislație electorală neunitară

Punctul de plecare al celor REPER este faptul că în cele patru legi electorale (a alegerii președintelui României, a alegerilor parlamentare, a alegerilor europarlamentare și a alegerilor locale) nu există o definiție unitară privind statutul de partid parlamentar. În prima dintre ele, acest statut îl au „partidele şi alte formaţiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori.” REPER și Forța Dreptei nu îndeplinesc niciuna din aceste condiții pentru că statutul de partid cu grup parlamentar le este refuzat și sunt formațiuni noi care au candidat deocamdată în alegeri.

În legea alegerilor parlamentare, dreptul de a avea membri în birourile secțiilor de votare este acordat și partidelor care nu au candidat la alegerile precedente, dar au un număr de minim 7 senatori și 10 deputați, însă nici această condiție nu este îndeplinită de cele două partide. Pentru europarlamentare, condiția este ca partidele să aibă reprezentanți în Parlamentul European.

În aceste condiții, invocând și Decizia 418/2020 a CCR, care a statuat că formarea de grupuri este un drept al parlamentarilor, nu o obligație, deci existența acestor grupuri nu poate condiționa statutul de partid parlamentar, REPER propune ca acest statut să fie acordat formațiunilor politice care au cel puțin 10 reprezentanți în Parlament, deputați și/ sau senatori, indiferent dacă aceștia au fost aleși pe listele altor partide.

Măsuri pentru susținerea partidelor mici

Proiectul face parte dintr-un pachet mai mare depus în această săptămână de către cei de la REPER, toate propunerile fiind o încercare de echilibrare a șanselor partidelor de opoziție la alegerile din 2024 când se vor confrunta cu cei doi coloși care guvernează împreună, PSD și PNL. Astfel, unul dintre proiecte propune să se renunțe la obligativitatea depunerii semnăturilor de susținere de către formațiunile politice pentru fiecare scrutin, dacă aceleași formațiuni au obținut semnăturile necesare pentru a participa la un scrutin care a avut loc cu până la 12 luni înainte. De exemplu, dacă un partid depune semnăturile necesare pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc la începutul verii anului 2024, nu vor mai trebui să le depună și pentru alegerile parlamentare sau pentru cele prezidențiale din același an.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Un al doilea proiect prevede ca o persoană să poată semna listele de susținători pentru mai multe partide, nu doar pentru unul singur, iar un al treilea prevede reduceri semnificative ale numărului de semnături necesare: de la 200.000 la 50.000 pentru candidaturile la alegerile prezidențiale și pentru listele de candidați ai partidelor al alegerile europarlamentare, în timp ce pentru alegerile parlamentare se propune reducerea procentajului de susținători de la 0,5% la 0,1% din numărul total al celor înscriși în Registrul electoral și de la 1% la 0,1% pentru alegerile locale din numărul alegătorilor din acea circumscripție.

Aprobarea acestor propuneri ar ușura efortul logistic pe care trebuie să-l facă formațiunile politice, efort greu de susținut din partea formațiunilor mai mici. Cum celor două partide mari nu ar avea această problemă, este îndoielnic faptul că parlamentarii lor ar putea să susțină un set de măsuri care nu ar face decât să mărească șansele competitorilor electorali care le contestă dominația politică.