ADVERTISEMENT
News

“Schimbările climatice nu sunt cauzate de activităţile oamenilor!” Cercetătorii care contestă încălzirea globală, constrânşi să se retragă

Autori: Adrian Ilie, Catalin Nae | 18.01.2021 | 12:30
Rolul omenirii în încălzirea globală rămâne subiect de dispută/ Foto: Hepta

Subiectul încălzirii globale nu este definitiv tranșat în comunitatea științifică. Lăsându-i pe conspiraționiști la o parte, încă există oameni de știință care nu cred că schimbările climatice sunt cauzate, în primul rând, de activități umane.

ADVERTISEMENT

Afirmațiile lor au provocat o reacție virulentă încât unii  s-au retras din funcțiile deținute în lumea academică, în pofida carierei strălucite pe care au avut-o anterior.

Ei au acuzat politizarea excesivă a dezbaterii privind climatologia și au reclamat faptul că o parte dintre datele invocate de „alarmiști” ar fi false sau incorect interpretate.

ADVERTISEMENT

Suspiciuni de cenzură împotriva celor care au dubii

Dincolo de extravagante teorii conspiraționiste, unii oameni de știință pun la îndoială ceea ce pare un  consens general privind încălzirea planetei și rolul pe care l-ar avea gazele cu efect de seră rezultate din activitățile umane.

Unul dintre ei este suedezul Lennart Bengtsson, printre altele, fost director al Institutului de Meteorologie Max Planck din Hamburg și laureat în 2006 al premiului Organizației Mondiale de Meteorologie.  În 2009 a devenit membru de onoare al Societății Regale de Meteorologie din Marea Britanie.

ADVERTISEMENT

Reputația sa a avut de suferit în 2014 când, împreună cu alți colegi, a semnat un studiu prin care arăta că în atmosfera Pământului  concentrația de gaze cu efect de seră ar fi fost mai mică decât se credea. Studiul i-a fost respins de la publicare în revista de specialitate „Enviromental Research Letters”, sub motivul că ar conține erori. Scandalul a luat amploare când revista Times a publicat un articol intitulat „Oameni de știință implicați în mușamalizarea unei opinii „dăunătoare” despre climă”.

Ulterior, Bengtsson a spus că nu crede într-o mușamalizare, dar a afirmat că opiniile politice au ajuns să influențeze știința. „Nu cred că într-o mușamalizare sistematică a dovezilor științifice legate de schimbările climatice sau că munca unor oameni din mediul academic este „suprimată deliberat”, așa cum sugerează prima pagină din Times. Sunt îngrijorat însă de tendința mai largă ca opiniile politice încep să influențeze gradual știința”, spunea Bengtsson, citat de către The Guardian.

ADVERTISEMENT

La scurtă vreme, Bengtsson s-a retras dintr-o organizație nonguvernamentală, The Global Warming Policy Foundation, despre care detractorii săi spuneau că susține opinii „negaționiste”. Suedezul s-a retras din organizație la numai două luni după ce devenise membru al acesteia.

Nu m-am așteptat o presiune enormă pusă asupra mea de o comunitate față de care am fost apropiat întreaga viață profesională. Colegi care își retrag susținerea, alți colegi care-și retrag semnătura de pe lucrări scris în comun etc. (…) Nu m-am așteptat la așa ceva într-o comunitate pașnică la origine precum  meteorologia. Se pare că s-a transformat în ultmii ani”, a scris Bengtsson în scrisoarea în care și-a anunțat retragerea din GWPF.

ADVERTISEMENT

Încălzirea globală – „o știință ieftină, ușoară”

Legătura dintre creșterea în intensitate a uraganelor și încălzirea globală a fost dovedită într-un  studiu din 2006, al cărei autoare era Judith Curry, profesoară de climatologie la Institutul Tehnologic din Georgia. Atunci studiul a amplificat temerile legate de schimbările climatice, însă afirmațiile ulterioare ale lui Curry i-au scandalizat pe „alarmiști”.

Ea a afirmat că încălzirea globală are mai puțin de-a face cu activitatea umană decât cu schimbarea climei în general și a contestat acuratețea modelelor climatice după care se fac predicțiile legate de evoluțiile viitoare. Mai mult, ea a susținut că cei care fac previziuni catastrofice tind să confirme ideile celor care le finanțează studiile și să-i denigreze pe cei care manifestă scepticism.

ADVERTISEMENT

„Creștem o generație de climatologi care analizează datele unor modele climatice care vin cu concluzii „sexy” și sunt publicate în revista „Nature” cu titluri ca ”Nu vom mai putea cultiva struguri în California în 2100”. Genul ăsta de chestii fac titluri de ziar, primesc granturi de cercetare. Ne hrănesc reputația. Este o știință ieftină, ușoară. Și nu este utilă pentru că se bazează pe modele climatice neadecvate,  în  special dacă te uiți schimbările regionale de climă”, spunea Curry într-un interviu pentru publicația de specialitate E&E News.

Judith Curry susține că este nevoie de studii matematice mai aprofundate legate de impactul activității vulcanice și de cel al interacțiunii dintre atmosferă și apa oceanelor înainte de a trage concluzii legate de cauzele încălzirii globale. Potrivit estimării sale, dacă omenirea ar pune în aplicare prevederile Acordului de la Paris, efectul ar fi o reducere de numai două zecimi de grad a temperaturilor la scară planetară până la finele acestui secol.

În 2017, Curry a renunțat la catedra universitară invocând „nebunia” legată de dezbaterile privind clima și atacurile la care a fost supusă din partea unor colegi de breaslă. Totuși, nu s-a retras din dispute, publicând un an mai târziu un studiu prin care arăta că nivelul oceanelor este în creștere ușoară de circa 150 de ani, fără ca acest lucru să fie cauzat de către om.

Studiul venea în contextul în care orașe de coastă din Statele Unite dădeau în judecată companiile petroliere pentru că ar fi provocat încălzirea globală și, implicit, creșterea nivelului oceanelor, cerând despăgubiri pentru viitoarele pagube. „După câteva secole de declin al nivelului mării ce a urmat perioadei de încălzire din Evul Mediu, nivelul mării a început din nou să crească la mijlocul secolului XIX. Rata creșterii nivelului  între 1920 și 1950 este comparabilă cu rata recentă”, scria Curry în studiul citat de Associated Press.

Rivalități meschine între oamenii de știință

Un alt climatolog care a provocat furia ecologiștilor este John Christy de la Universitatea din Alabama. El și-a contruit inițial reputația prin măsurătorile temperaturii din satelit în anii ’80-’90. Alături de un coleg de la universitate, a primit în 1991 o medalie de la NASA pentru realizarea unei baze globale de temperaturi.

Ca și Curry, a contestat validitatea modelelor de evoluție  climatică, amintind că estimările anterioare s-au dovedit false, planeta încălzindu-se într-un ritm mai lent decât cel prevăzut, contribuția umană fiind una insignifiantă.  Christy a argumentat că, în loc să cheltuie sume imense pentru trecerea la energii alternative, cu efecte neglijabile asupra climei, omenirea ar trebui să le aloce pentru a construi  case mai solide sau să facă amenajările hidrotehnice necesare prevenirii inundațiilor cauzate de temperaturile în creștere.

Detest cuvântul „negaționist. Sunt un om de știință care se bazează pe date. De fiecare dată când aud „Știința s-a pronunțat”, spun că pot demonstra că acest lucru este fals pentru că este vorba de climă. Știința nu s-a pronunțat”, spunea Christy, citat de New York Times.

Afirmațiile sale i-au atras critici vehemente din partea colegilor până în punctul în care au depășit stadiul obișnuit al unei dispute de idei, după cum a povestit climatologul întâlnirea cu un coleg de breaslă la o reuniune științifică.  „M-am dus la el și i-am întins mâna. M-a privit în ochi și mi-a spus: Nu”, a povestit Christy.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 841. 32 pagini + CD. Doar 10lei!