Şcoala fără mediile și tezele semestriale. Experţii în educaţie, despre riscurile unor astfel de măsuri: “Vor exista tot mai multe conflicte între părinți și profesori. Va fi scandal mare!”

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat luni că începând cu anul școlar viitor se va renunța la mediile semestriale și la obligativitatea tezelor, o măsură despre care profesorii și experții în educație susțin că nu înțeleg ce problemă caută să rezolve.

Școala fără mediile și tezele semestriale

Ministrul educației a precizat că, începând cu anul școlar 2022-2023, va exista o singură medie la finalul anului, urmând a se renunța la mediile semestriale. De asemenea, va fi eliminată și obligativitatea tezelor, urmând ca profesorii să decidă singuri cu privire la modul cel mai potrivit de evaluare a elevilor.

„Va fi necesară o singură medie la final de an școlar, iar profesorul va avea mai multă autonomie, pentru o evaluare ritmică pe tot parcursul anului școlar. Numărul de note va fi egal cu n+3, n fiind numărul săptămânal de ore de la fiecare disciplină. Pentru disciplina care are 2 ore pe săptămână într-un an școlar vor fi necesare minimum 5 note. Profesorul are totală autonomie în evaluarea ritmică”, a declarat, luni, ministrul Sorin Cîmpeanu.

Acesta a explicat că evaluarea este lăsată astfel mult mai mult la latitudinea profesorului și că, în opinia sa de profesor, și nu de ministru, vrea o evaluare într-un fel specific disciplinei pe fiecare dintre modurile de învățare.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Fiecare profesor își face propria strategie, fiecare profesor știe că are un curriculum care este construit pe unități de învățare și va ști, cu siguranță, să facă această evaluare ritmică. Noi solicităm un număr minim de note, să știți că a fost luat în considerare și renunțarea la acest prag al numărului minim de note, dar din discuții a reieșit că cea mai bună variantă este această formulă. Concluziile și deciziile sunt adoptate pe baze științifice”, a mai precizat Sorin Cîmpeanu.

Schimbarea era pregătită și anunțată de mai mult timp, iar asociațiile părinților care au luat parte la discuțiile de la minister pe această temă susțin că scopul este de o oferi mai multă autonomie profesorilor în ceea ce privește notarea și evaluarea elevilor.

„S-a dorit să se schimbe sub o formă sau alta modul de evaluare și să se lase la latitudinea profesorului actul de evaluare. Adică să nu fie încorsetată de niște date, când trebuie să-i dai note. Într-adevăr, profesorul trebuie să evalueze periodic, astfel încât să fie scanat progresul sau regresul elevilor. Aici se vrea puțină descentralizare, să nu mai fie obligați profesorii să-i asculte a treia sau a patra săptămână, și poate să-l asculte oricând de-a lungul celor cinci module”, a declarat, pentru FANATIK, Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.

Acesta însă a subliniat că nu este vorba de o schimbare fundamentală asupra sistemului de educație, calitatea actului de predare și a educației elevilor depinzând tot de pregătirea și dedicarea profesorilor.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„O schimbare de fond nu este. Este o schimbare de formă și depinde în continuare de calitatea actului educațional la clasă, adică de modul în care profesorul predă, modul în care se face înțeles, modul în care profesorii interacționează, modul în care profesorul dorește să dezvolte gândirea critică în rândul elevilor. Că sunt două note, că sunt patru sau cinci nu contează. Poți să-i dai cinci note care să nu concorde cu realitatea, la fel de bine îi poți da doar două note care să fie mult mai aproape de realitate, la finalul unui modul, sau la finalul tuturor modulelor astfel încât să încurajezi o creștere pe nivel de învățare.

Cred că sistemul educațional nu stă în semestre sau în module, ci ține în principal de calitatea predării, a actului de predare, calitatea programei școlare, care ar mai trebui modificată și centrată mai mult pe elevi și nu doar pe teorie, ci și pe partea de practică, și ține și foarte mult de modul în care familiile își responsabilizează copiii la școală”, a mai precizat Iulian Cristache pentru FANATIK.

Care sunt riscurile unei şcoli fără medii și teze semestriale

Experții în educație, dar și profesorii sunt însă de părere că nu este deloc clar care este problema pe care această modificare ar trebui să o rezolve sau, cu alte cuvinte, ce efecte pozitive ar trebui să aducă această modificare. Mai mult, aceștia avertizează că eliminarea obligativității tezelor, o evaluare în scris, din toată materia de semestru, ar conduce la un proces de evaluare mult mai subiectiv din partea profesorilor – unul care, în primă fază, ar putea conduce la tot mai multe conflicte între părinți și profesori.

„Sigur, ordinul nu interzice tezele, însă, de regulă, profesorii iau varianta cea mai simplă: foloase maxime cu eforturi minime. De ce să corecteze teze dacă nu-i obligă nimeni. Există riscul să vedem tot mai multe conflicte între părinți și profesori, în condițiile în care impresia pe care o are un profesor nu ai cum s-o combați. Vine un părinte și spune că nu e de acord cu notele pe care le primește copilul său, că acesta nu este un elev de 5 sau 6, ci de 8 – nu are cum să demonstreze părintele din moment ce nu are teze, poate nu are lucrări de control.

Profesorul spune că l-a ascultat și n-a știut și atunci nu mai are nicio cale de atac, de respingere a opiniei profesorului. În plus, aceste teze, mediile semestriale ofereau un indiciu periodic privind evoluția copilului. Acum părinții se pot trezi abia la finalul anului și să vadă ce medii proaste au copiii lor, și ce să mai facă? Vine părintele să-l ia de guler pe profesor, ‘de ce a primit copilul meu nota 3, sau nota5?’ ‘Păi așa am considerat eu.’ ‘Păi pe ce criteriu? De câte ori l-ați ascultat?’ ‘O dată.’ ‘Ce teze i-ați dat?’ ‘Niciuna.’ ‘Câte extemporale i-ați dat?’ ‘Niciunul.’ O să fie scandal mare”, a explicat Ștefan Vlaston, expert în educație, pentru FANATIK.

Mai mult, acesta subliniază că într-un sistem de notare cu o singură medie la final de an există riscul ca, într-un scenariu în care nu există o evaluare periodică constantă, să nu existe o imagine clară a progresului sau dificultăților cu care se confruntă un copil pe parcursul unui întreg an școlar.

„Este nevoie de o evaluare ritmică a progresului și a stadiului în care se află un elev în decursul unui an. Adică îl las un an întreg, nu-i dau teze, nu-i dau nimic, și la final constat că nu a învățat nimic, și nu se mai poate face nimic, eventual e lăsat repetent. Am predat 35 de ani la catedră, iar lucrările de control și tezele, în afară de ascultări, aveau rolul de a evalua cum au perceput, cum au înțeles elevii materia predată. Nici nu e clar ce problemă rezolva această măsură. Să muncească profesorii mai puțin, să nu mai corecteze extemporale, să nu mai corecteze teze”, a mai precizat fostul profesor Ștefan Vlaston.

În opinia acestuia, la școlile și liceele bune din țară profesorii nu vor renunța la vechiul mod de evaluare cu teze – sau cu extemporale similare cu acestea, fiind chiar posibil să vedem astfel de decizii luate la nivelul consiliilor școlilor. Potrivit acestuia, riscurile mari sunt la unitățile de învățământ cu rezultate slabe, care reprezintă circa 70% din totalul școlilor din țară, și unde nu există un efort puternic comun pentru un învățământ de calitate.

Profesorul de matematică Sorin Borodi susține că cei mai mulţi profesori nu au luat încă o decizie cu privire la modul în care se va efectua evaluarea copiilor în anul școlar viitor și a precizat că majoritatea acestora nu înțelege care este scopul sau posibilul efect dorit prin această schimbare. Profesorul Borodi este de părere că îndepărtarea de un sistem obiectiv de evaluare reprezintă o capcană, în special pentru școlile slabe, unde va exista tentația de a evita acest tip de testare și de a nega astfel problemele.

„Schimbările în învățământ rămân periculoase, pentru că este un domeniu unde orice schimbare trebuie cântărită cu mare, mare atenție înainte. Lăsarea la latitudinea profesorului dacă dă sau nu teză nu cred că este un lucru bun. Tocmai, dimpotrivă, am avea de o evaluare standardizată pentru a ști progresele sau regresele din domeniu. Fără această informație, societatea nu știe dacă banii investiți în acest domeniu au fost bine cheltuiți sau nu, și mă tem să nu se ajungă la așa ceva.

Elevii ar putea să treacă prin anii de gimnaziu fără nicio evaluare obiectivă, prin care să se compare cu elevii din alte școli, iar societatea să aibă o imagine clară asupra a ceea ce se întâmplă în învățământ. Într-un mediu închis se pot primi note mari sau note mici fără să avem un criteriu obiectiv, extern. Ar putea fi o portiță găsită de elevii mai comozi, și părinții care ar vrea o viață mai ușoară pentru elevi – e un pericol mare pentru aceste școli slabe”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Sorin Borodi.

Potrivit acestuia, decizia anunțată luni de către ministrul Sorin Cîmpeanu ar putea reprezenta o soluție convenabilă pentru toți factorii implicați, de la elevi și profesori până la părinți și inspectori, și că presiunile în această dinamică ar putea duce la un risc sistemic – dinamica acestor relații ar putea împinge calitatea actului de educație în jos, spre interesul miop al tuturor părților implicate.

„Ar fi o situație care ar conveni de minune la toți factorii care sunt implicați. Ar conveni profesorului de la clasă, ar conveni elevilor, părinților și inclusiv directorului.

Profesorii și-ar face un trai mai comod, nu ar mai avea conflicte nici cu elevii, nici cu părinții, pentru că orice evaluare atrage după sine o posibilitate de discuții în contradictorii, pentru că întotdeauna vor fi unii mai buni și alții mai puțin buni. Părinții, și vorbim în special de această categorie nouă, care vor așa să-i asigure elevului un fel de protecție greșit înțeleasă, suprapusă pe ideea că ce se învață în școală e cu totul inutil, (au și ei dreptatea lor aici, sunt foarte multe cunoștințe inutile, prăfuite, etc.), însă a mărșălui tot în direcția asta pentru a simplifica nu avem cum să ne așteptăm la o creștere a calității.

E greu să vorbim la aceste vârste în cazul elevilor de o învățare din pasiune, conștientă. Aceste lucruri se formează mai târziu. Apoi directorul unei instituții nu o să aibă conflicte cu părinții, aceștia nu o să-i mai vină cu plângeri, inspectoratele o să fie mulțumite că nu au probleme în teritoriu”, a explicat profesorul Borodi.