Cum ne reinventăm atunci când tehnologia ne lasă șomeri. Alexandru Mironov: „În jurul anului 2035, fiecare om va avea propriul său robot”

Inteligența artificială nu mai este demult un subiect legat de zona „science fiction”. De la navele spațiale, până la tehnologiile medicale și militare de înaltă clasă și până la cel mai „umil” gadget, capabil să ne „teleporteze” într-o realitate virtuală, acest concept a prins viață printre noi și, așa cum anticipa într-un articol mai vechi din FANATIK, Alexandru Mironov, foarte probabil, în curând, roboții ne vor înlocui la locul de muncă. De data aceasta, în urma datelor publicate de CNN, scriitorul ne recomandă să nu intrăm în panică, din pricina eventualei creșteri a șomajului. Din contră: „Nu trebuie să ne temem. Omul și robotul său reprezintă utilitatea imediată”.

Scriitorul Alexandru Mironov: „Să nu ne temem. Prognozele referitoare la „high technology” spun că în 2035 fiecare om va avea propriul său robot!”

Totul a pornit de la constatările Forumului Economic Mondial, care a publicat recent un raport efectuat pe baza unor sondaje întreprinse la peste 800 de companii. Potrivit datelor respective, numai în viitorul apropiat aproximativ 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi afectate din pricina ultimului val de automatizare.

Situația este complicată, mai ales că instituția la care ne referim, și care organizează anual Forumul de la Davos, în Elveția, a constatat că angajatorii se pregătesc să creeze aproximativ 69 de milioane de locuri de muncă până în 2027, dar, în același timp, să elimine 83 de milioane de posturi. Fenomenul ar putea duce, așadar, la o pierdere de 14 milioane de locuri de muncă. Și totuși…

„Nu avem motive să ne temem de ceea ce se va întâmpla. Una dintre prognozele care se fac cu privire la „high technology” este că, în apropierea anului 2035, fiecare om va avea propriul său robot. Un om plus un robot, acest fenomen reprezintă utilitatea imediată, pe care pentru moment nu o vedem, dar care se poate schimba în orice clipă”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Alexandru Mironov.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Scriitorul a continuat, pe aceeași linie: „Vă ofer un exemplu de utilitate imediată. Japonia este țara unde speranța de viață este cea mai înaltă, spre 85 de ani. Studiile arată că doamnele trăiesc cu șapte ani mai mult decât domnii cu care au pornit la drum, în familie. Practic, în Japonia trăiesc aproape un milion de centenari, iar majoritatea este alcătuită din persoane de sex feminin”.

„Respectivele doamne și-au pierdut demult soții, copiii lor au vârste de 70 de ani, astfel că apare problema organizării și îngrijirii vieții unor centenare. Rezultatul a fost că producția de roboți de casă a crescut exploziv. Există un robot numit Asimo, după numele celebrului scriitor de SF Isaac Asimov, care are o înălțime de câteva zeci de centimetri, iar deasupra are montată o platformă”, a povestit interlocutorul nostru, care nu ne-a lăsat pradă curiozității, în privința „aventurilor” simpaticului robot:

„Asimo se plimbă prin casă și îi aduce femeii respective toate cele necesare, dar, dincolo de serviciul imediat, dialoghează cu persoana care l-a angajat. Discuția este suficient de cuprinzătoare încât doamna să nu se simtă uitată pe lume. Așadar, vorbim despre sute de mii de oameni care dețin sute de mii de roboți funcționali. Nu mai discutăm despre realitatea din industrie. Cine se plimbă într-o fabrică, nu va vedea decât brațe descărnate care preiau marfa și o lucrează. Muncitorii, alias „gulerele albastre”, au ieșit din peisaj”.

Recursul la invenția lui Thomas Edison și experimentul „mașina de scris”

Dincolo de moda împământenirii inteligenței artificiale, care poate avea, așadar, atât efecte negative, cât și pozitive, partenerul nostru de discuție a amintit faptul că pe măsură ce se schimbă paradigma, imediat se modifică toate structurile. Până nu demult, 90% din populația planetei lucra, în timp ce acum mai „trudesc” câteva… tractoare automate, care strâng recolta.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

„Probabil că nu toată lumea este la curent, dar în Ucraina există câmpuri gigantice, de aproape 90 de kilometri lungime. Se spune că un tractor automat american pornește la ora 7 dimineața și nu se oprește decât după 12 ore, în capătul lanului pe care l-a cosit. Cele câteva sute de mii de secerători care lucrau acele câmpuri au fost nevoiți să plece și să muncească în altă parte. N-au fugit de pe Pământ…”, a detaliat scriitorul.

Așadar, important este să lăsăm în urmă concluziile pripite: „Oamenii au nevoie de muncă, dar vă prezint ceea ce scriitorul Antoine de Saint-Exupéry numește „aprinzătorul și stingătorul de felinare”. Pe vremuri, în marile orașe existau felinare, cu lumânări sau cu gaz, și existau muncitori care le aprindeau și le stingeau. Acum nu mai este cazul, deoarece a venit Thomas Edison și a început experimentele care au condus la apariția luminii electrice”.

„Prima centrală electrică a fost construită la Cascada Niagara, în urma unei înțelegeri între economiștii vremii, care au simțit că de acolo poate câștiga toată lumea. Apoi toate orașele, în frunte cu Chicago, au căpătat electricitate. Acest fenomen a eliminat o mulțime de meserii…”, a subliniat Alexandru Mironov.

În sprijinul celor afirmate, interlocutorul nostru a oferit un exemplu personal: „Când lucram la UNESCO, am făcut o experiență. Secretara mea bătea foarte bine la mașina de scris și evita să lucreze pe computer. Ei bine, eu am ridicat mașina de scris și am lăsat-o să cadă. Doamna respectivă a izbucnit în lacrimi. Peste o săptămână, lucra deja la calculator. Toată lumea învață. Societatea se schimbă. Cu cât lumea merge mai mult la școală, cu atât oamenii devin capabili să facă operații complexe. Așadar, noile meserii vor apărea în curând!”.

Ghidul meseriilor viitorului și o propunere de învățământ…

Alexandru Mironov a amintit un fapt important și anume că avem de-a face cu un circuit bine definit. Potrivit statisticilor, 90% dintre cei 8 miliarde de cetățeni ai planetei studiază și sunt instruiți, într-o măsură mai mare sau mai mică. Dintre aceștia, sunt aleși pentru posturi importante cei care răzbat prin competența lor, cu precădere fizicieni, biologi și matematicieni.

În urma lor vine o armată gigantică de ingineri, care preiau ideile și le transformă în gadgeturi și le oferă publicului. Urmează oamenii de afaceri, întreprinzătorii, care reorganizează societatea umană, oferindu-ne bunurile de care avem nevoie: „La această oră, telefoanele mobile au devenit niște mașini care dispun de calculator, televizor, radio, la care se alătură o arhivă gigantică”.

Scriitorul ne-a mai oferit un exemplu, demn de luat în calcul: „O echipă de la asociația INACO (Inițiativa de competitivitate) publică anual revista „Ghidul meseriilor viitorului”. În fiecare an, acestui ghid i se adaugă meserii și locuri de muncă, în timp ce altele dispar. Concret, să luăm ca exemplu orașul Cluj-Napoca și întregul județ, unde există un uriaș deficit de forță de muncă. Așadar, nu există oameni care să lucreze acolo unde s-au ivit nevoile, astfel că sunt angajați muncitori din Ungaria, Serbia, Ucraina și din Basarabia. Multe alte orașe, precum Craiova și Iașiul, vor ajunge în aceeași situație”.

Dincolo de ideea pe care o susține, Alexandru Mironov a venit cu o propunere interesantă, menită să pregătească învățământul românesc, în așteptarea schimbărilor anticipate: „Cum spuneam, nu trebuie să ne speriem, dar cu cât ne vom găsi mai jos pe scara pregătirii, cu atât ne va fi mai dificil să găsim joburi”.

„Totuși, poate cu un reflex către viitor, părinții vor fi forțați să înțeleagă că odraslele lor vor fi nevoite să învețe mai multe. Aș sugera să se înceapă o campanie care să propună ca absolut orice școală să introducă în orar, săptămânal, o oră de deprinderi practice”.

„Proletariatul lui Marx era imposibil. Nu poți coopta robotul în sindicate și în partide”

Intervievatul nostru a amintit, de asemenea, faptul că mediul înconjurător se schimbă cu o viteză foarte mare, se produc gadgeturi noi și de fiecare dată acestea sunt mai complicate decât cele apărute anterior: „Eu cred că tineretul din școli ar învăța foarte rapid și le-ar povesti părinților și bunicilor cum se folosesc nenumăratele aparate pe care le vom deține”.

Pe parcursul dialogului nostru, a urmat un recurs istoric binevenit: „Vă mai spun că, în urmă cu 3000 de ani, unul dintre serviciile importante ale regatului lui Ramses al II-lea, cel mai mare faraon egiptean, era cel de decolmator de fluviu. Mii de oameni lucrau pentru a înlătura depunerile de pe fundul apei, pentru ca ambarcațiunile să poată circula. Această profesie a dispărut pentru că după marele imperiu a urmat o perioadă de slăbire a puterii Egiptului, iar apoi au intervenit campania lui Alexandru Macedon și venirea grecilor. Așa a dispărut nevoia naturală de folosire a mediului înconjurător, iar brațul respectiv al Nilului s-a mutat cu câțiva kilometri mai departe, iar meserie aceea a dispărut până în zilele noastre”.

Și dacă am vorbit despre istorie, de ce să nu ne  oprim, pentru puțină vreme, pe tărâmul politicii? „Îmi amintesc că acum în jur de 40 de ani, am făcut o demonstrație în care arătam că proletariatul la care visa Marx nu avea cum să existe, din momentul în care tehnologia îl depășește. Nu poți coopta robotul în sindicate și în partide. Așadar, am asistat la o schimbare fundamentală. A dispărut muncitorimea, dar asta se întâmplă de peste 20 de ani”, a constatat scriitorul.

Este posibil să ne găsim în fața unui paradox, la care s-a referit și intervievatul nostru: „În schimb, inteligența artificială pare să fi ajuns la capătul tunelului, însă acesta din urmă nu se va termina niciodată. Inteligența artificială va face ca lucrurile să fie rezolvabile tot mai rapid. Spre exemplu, G5 presupune că un computer lucrează la o temă de 1000 de ori mai rapid decât G4. Viteza și utilitatea cresc și apar tot felul de joburi pe care le impune mersul societății”.

Previziunea lui Alexandru Mironov este aceea că, în curând, biologia se va îmbrățișa cu robotica, cu zona IT și vor fi create entități, nu neapărat antropomorfe, care seamănă cu omul. Roboții sunt inclusiv entități de pe internet, care nu sunt creați din atomi, ci din biți, și circulă și rezolvă probleme.

O predicție pesimistă: „Roboții vor învăța să fure și să înșele”

Spre final, partenerul nostru de dialog a reamintit faptul că în Emiratele Arabe Unite există o fundație susținută de Ministerul Viitorului, care are ca scop urmărirea investițiilor în nouă domenii diferite, printre care educație, sănătate, energie, high technology, spațiul cosmic etc.:

„Prognozele în privința roboticii subliniază ce spuneam anterior, și anume că, în anul 2035, fiecare om va beneficia de propriul său robot, dar și că, spre anul 2040, vor începe să aibă conștiință. Vor începe să-și ceară drepturile și vor dori să fie egalii oamenilor și vor pretinde să devină membri ai consiliilor de administrație și, de ce nu, ai parlamentelor și ai guvernelor…”

Dar sfârșitul convorbirii noastre a fost cu adevărat provocator: „Isaac Asimov, pe care l-am menționat și care a formulat legile roboticii, a scris o serie de povestiri delicioase, pe parcursul cărora a afirmat că roboții din viitor vor fi blocați în diverse situații, iar o robo-psiholoagă celebră, pe nume Susan Calvin, le rezolvă respectivele probleme”.

„Așadar, inteligența artificială va pretinde aceleași drepturi ca și noi, dar și mai grav este că prognoza pentru anii 2050 sună astfel: „They will start cheeting”. Vor începe să înșele, adică, practic, se vor umaniza și vor învăța să fure. Sper să nu se întâmple așa ceva…”, a încheiat Alexandru Mironov. Totul este posibil. Mai ales că, așa cum arată alte studii, este posibil să asistăm inclusiv la momentul în care roboții se vor reproduce singuri, evident, fără să ne întrebe…