Scumpirile nu se opresc nici în anul viitor. „Isărescu constată că un ceai de tei nu e de ajuns pentru a rezolva problema inflației”

La prezentarea de luni a raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat că anul viitor este așteptată o rată a inflației de peste 11%, cu aproape patru puncte procentuale mai mult decât fusese estimat anterior.

Scumpirile nu se opresc nici în anul viitor

Dacă până acum românii puteau spera la o domolire a scumpirilor în anul următor, în contextul în care BNR anticipa o inflație de 7,5%, în raportul prezentat luni BNR se așteaptă la o inflație de 11,2% în 2023, inflație care abia în 2024 va ajunge la doar 4,2%. Mai mult, Mugur Isărescu a precizat și că prognoza pentru luna decembrie a acestui an, estimată anterior la 13,6%, a fost revizuită în urcare până la 16,3%.

„Singura contribuție notabilă în sens dezinflaționist din trimestrul III 2022 a revenit combustibililor, ale căror prețuri și-au redus dinamica anuală până la aproximativ 29 la sută în luna septembrie, pe fondul scăderilor înregistrate pe segmentul benzină-motorină (circa 13 la sută în termeni trimestriali)”, se arată în raportul BNR asupra inflației.

Mugur Isărescu a declarat la prezentarea raportului BNR că România nu este „campioana inflației” în Europa, fiind pe poziția a zecea, incluzând aici și țări din zona euro, precizând că prognoza asupra anului viitor nu include măsura compensării prețurilor la energie dar că nici nu sunt prevăzute alte riscuri majore (războiul din Ucraina, materii prime sau lanțurile de aprovizionare). Potrivit guvernatorului BNR cel mai mare risc stă în continuare în „dezancorarea anticipațiilor inflaționiste”, atât în spațiul UE cât și peste ocean.

Digi24.ro

Unde este Fito? Povestea celui mai notoriu infractor din Ecuador, care a fugit din închisoarea în care trăia ca un rege

Dincolo de riscurile ca populația și agenții economici să anticipeze o creștere mult mai accentuată a inflației în perioada următoare, raportul BNR menționează și politica fiscală a Guvernului și riscurile asociate în special în contextul anului electoral 2024.

„Tabloul economic este așadar dominat de perspectivele decelerării activității economice, în tandem cu presiuni inflaționiste persistente. Pe acest fundal, conduita politicii fiscale și a celei de venituri pe plan intern rămâne o sursă importantă de incertitudini, amplificate de calendarul electoral încărcat din anul 2024. Nu sunt excluse noi pachete de sprijin economic sau prelungirea celor existente, însă oricare din acestea se plasează în divergență cu nevoia realizării unei consolidări fiscale de durată”, se mai arată în raportul BNR.

BNR nu intenționează să scadă inflația

Analiștii economici sunt de părere că această revizuire în creștere a inflației transmite mesajul că BNR nu va interveni agresiv pentru scăderea inflației, asta deși săptămâna trecută a majorat pentru a opta oară consecutiv dobânda cheie. Aceștia susțin că această politică convine de minune Guvernului, care și-a văzut încasările crescând accelerat și a diminuat, în termeni reali, cheltuielile cu pensiile. Deși autoritățile discută în aceste zile majorarea pensiilor cu un procent între 10 și 15%, acest procent este sub valoarea reală a inflației și mult sub cât a câștigat statul din scumpirile la energie, principalul factor ce a contribuit la explozia inflației.

„Sunt surprins că guvernatorul Isărescu este surprins în ceea ce privește inflația. E încă o dovadă a faptului că la nivelul autorităților statului, incluzând aici și BNR, nu a existat o strategie de a preîntâmpina efectele negative ale inflației. Știam încă din pandemie că inflația va crește, că vom ieși din acea criză în care tiparnița de bani a mers la maxim. Statul s-a bucurat de banii rezultați din inflație, din această taxă a tuturor taxelor care afectează pe toată lumea.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

Statul s-a bucurat, a câștigat cu 22% mai mulți bani, populația și firmele au sărăcit, iar Mugur Isărescu constată că un ceai de tei nu e de ajuns pentru a rezolva problema inflației. Este surprins cum și noi suntem surprinși de faptul că autoritățile pe zi ce trece evită și ezită în a lua măsuri care să ne protejeze în fața acestei crize a prețurilor generată chiar de către companiile de stat din piața de energie.

Creșterile de pensii, creșterea salariului minim, toate măsurile sociale propuse de către autorități sunt doar niște aspirine acordate unui bolnav în comă pentru economia românească. Nu vor rezolva problemele, poate îi vom tempera din dureri, dar din punct de vedere al sănătății economiei românești suntem în continuare la terapie intensivă”, a declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu, care subliniază că a existat o lipsă clară de coordonare între BNR și Guvern cu privire la măsurile anti-inflaționiste.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că autoritățile par a se baza în continuare pe valul de încasări crescute provocat de inflație, amânând până în ultima clipă orice reformă economică semnificativă. Acesta subliniază că în momentul în care încasările sporite vor înceta să vină problema finanțelor publice va reveni în actualitate.

„Prognoza de luni ne spune că BNR și Guvernul nu intenționează să scadă inflația sub 11%. În 2022 în februarie, după ce văzusem explozia prețurilor la energie, care pornise din toamnă, au zis că inflația o să fie 9,6%. Acum, când toate s-au liniștit, prețul la cereale mâncare nu mai crește, prețul la petrol s-a stabilizat, prețul la energie e în scădere – iar ei zic că o să fie 11%. Asta ne arată nouă lipsa intenției, lipsa voinței – adică nu vor să scadă inflația ci vor să o folosească în continuare ca un impozit ascuns.

Problema e însă că acest impozit funcționează doar temporar și scutește autoritățile de orice presiune de a face reforme. Pur și simplu nu are nevoie din moment ce încasările îi cresc. Și atunci păstrează sectoare care sunt mari consumatoare de resurse, nu face nicio reformă, la sistemul de pensii trebuie să facă reforme, iar peste zece ani lucrurile vor arăta foarte nasol în momentul în care vor ieși la pensie primele generații de decreței. Atunci vom avea un salt de sute de mii de oameni care ies la pensii și ar trebui să asistăm la o schimbare a sistemului însă nu mai cine să facă acest lucru. În momentul în care inflația va scădea vom vedea din nou transparentă problema finanțelor publice”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan care a subliniat că valul inflaționist va agrava și polarizarea socială.

Cine suportă costurile? Pensionarii, în primul rând

Potrivit acestuia Guvernul va continua să speculeze la maxim această perioadă inflaționistă, reușind astfel să își micșoreze povara fiscală prin reducerea procentului destinat pensiilor și creșterea încasărilor. În plus, faptul că raportul BNR vorbește de riscurile unor creșteri salariale în sectorul public ar arăta că acestea nu sunt luate în calcul, posibilele majorări în acest sector putând avea un efect inflaționist. Profesorul Bogdan Glăvan subliniază însă că cererile bugetarilor și pensionarilor de majorare a veniturilor sunt perfect justificate după ce doi ani la rând inflația le-a micșorat veniturile reale și că nu putem da vina pe aceștia pentru faptul că putem ajunge într-o spirală inflaționistă acum.

„Presiunea socială este în întregime justificată. Problema este pusă greșită. Când vine un hoț care îți fură banii și tu nu te întrebi dacă e corect să te duci la poliție pentru că o să rămână hoțul sărac apoi. Până la urmă reformele se fac atunci când statul este constrâns să facă acest lucru, iar în acest an BNR a cumpărat oxigen pentru Guvern. Adică a permis inflației să crească, și vedem acest lucru și din politica de dobânzi, a atras atenția băncilor să nu crească dobânzile și chiar și acum a micșorat ritmul de creștere a dobânzilor, și în acest fel perpetuează inflația sau întârzie scăderea acesteia, oferind oxigen Guvernului.

Practic oferă bani Guvernului, și se va ajunge la final în momentul în care ea nu mai își îndeplinește rolul – adică acest impozit ascuns nu mai poate fi folosit, pentru că oamenii nu mai cumpără, nu mai salarii decente, sau anticipările lor inflaționiste devin atât de puternice încât cer majorarea veniturilor ce face inconvenabilă pentru autorități”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Mai mult, profesorul Glăvan a subliniat că, spre deosebire de criza din 2010, această criză va fi suportată de către pensionari.

„Statul este supra-extins pentru că are sectoarele bugetare consumatoare de resurse plus sistemele sociale de ținut, nu are de unde să facă rost de bani și se strânge șurubul resursei externe, pentru că se scumpește energia. Deci cum rezolvă problema? În 2010, într-un context similar când la fel nu a mai fost credit (azi nu a mai fost gaz, dat tot aia e) și atunci, din motive constituționale, s-a procedat la tăierea salariilor și la creșterea impozitării. Cine a avut de suferit? Economia reală, mediul de afaceri, a spus-o BNR în repetate rânduri. Cine a fost protejat? Pensionarii – aceștia nu au suferit la fel de mult precum salariații bugetari care și-au văzut veniturile reduse.

De ce pun pensionarii să suporte nota de plată în această criză. Fiindcă dintre cele două grupuri sociale mari, pensionarii și salariații, pensionarii reacționează mai lent, nu ies în stradă și nu blochează activitatea instituțiilor statului. În plus, aceștia sunt în principal electoratul PSD, însă vorbim de un electorat captiv. Și atunci calculul economic politic făcut e că pensionarii oricum votează cu noi, nu votează cu USR sau cu dreapta, și de aceea asupra loc a căzut povara ajustării”, a mai declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan, care a subliniat că Guvernul va reveni asupra acestei politici doar în momentul în care electoratul va reacționa, lucru care nu se întâmplă în acest moment în care nici PNL și nici PSD nu par a pierde electoral.

De altfel Mugur Isărescu a fost întrebat luni despre oportunitatea majorării pensiilor și efectul asupra inflației, notând că până la urmă cei care economisesc suportă costurile crizei. „Există riscul să intrăm într-o spirală prețuri-salarii, dar asta este o decizie macroeconomică la nivelul Guvernului. Dar, dacă nu depășește rata inflației, este mai degrabă o măsură de protecție, nu ai ce să faci. Doar dacă dorești ca unii să plătească. Până în prezent, și nu numai la noi, ieșirea din represiune este făcută pe seama celor care economisesc”, a declarat Mugur Isărescu.