News

Se înăspreşte legea: pedepse drastice pentru traficul de persoane. România, lider detaşat în UE

12.10.2020 | 17:49
Se inaspreste legea pedepse drastice pentru traficul de persoane Romania lider detasat in UE
ADVERTISEMENT

România se află în postura rușinoasă de a fi țară de origine a 74% dintre victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană. În situația actuală s-a ajuns ca urmare a unei legislații penale fie neclară, fie intolerabil de îngăduitoare cu acest gen de fapte.

Un proiect de lege depus recent la Parlament prevede remedierea acestor probleme, a căror soluționare a fost cerută insistent atât de către UE, cât și de către Statele Unite, prin vocea ambasadorului  Adrian Zuckerman care a cerut explicit Parlamentului să  modifice legislația.

ADVERTISEMENT

Proiectul inițiat de către zece parlamentari USR și doi parlamentari PNL (deputații Adriana Săftoiu și Ovidiu Raețchi) prevede sancțiuni mai dure, precum și incriminarea unor fapte insuficient definite până acum în Codul Penal, situație care a dus la achitarea scandaloasă a traficanților de copii de la Țăndărei.

România, lider detaşat în UE, la traficul de persoane

Cel mai recent raport al Uniunii Europene privind traficul de persoane, din 2018, arăta că trei sferturi dintre victimele traficului de persoane sunt cetățeni români, iar 61% dintre aceștia sunt traficați în vederea exploatării lor în scop sexual.

ADVERTISEMENT

S-a ajuns la această situație inclusiv pentru faptul că în legislația românească nu este transpusă integral prevederile unei directive europene care prevedea incriminarea exploatării persoanelor în vederea comiterii de infracțiuni, precum furt de buzunare, fraude etc. Prevederile directivei nu au fost implementate în legislația națională, deși este o obligație a guvernului de la București.

Articolul 182 din Codul Penal definește exploatarea persoanei fără să includă însă exploatarea în scopul comiterii de fapte penale. Una dintre modificările propuse în proiectul inițiat de cei 12 parlamentari este corijarea acestei lacune care a avut consecințe grave până acum.

ADVERTISEMENT

Infractori nedepsiți de justiția română

În 2010, colaborarea dintre autoritățile din România și Marea Britanie a dus la identificarea unei rețele de exploatare a copiilor, rețea care își avea centrul în Țăndărei, jud. Ialomița. Aprope 200 de copii din zonă au fost duși în Marea Britanie unde au fost puși să fure sau să cerșească, fiind nevoiți să trăiască în condiții mizere. După ce a fost descoperită rețeaua, câteva sute de jandarmi și polițiști au năvălit în palatele țigănești din Țăndărei de unde au fost reținute câteva zeci de persoane și au fost confiscate inclusiv arme de foc. Alte 120 de persoane au fost arestate de către poliția britanică.

Toți cei arestați în Marea Britanie au fost judecați și condamnați, însă în România lucrurile au stat cu totul altfel. Procesul a durat nu mai puțin de 9 ani, iar la capătul lui, judecătorul a decis achitarea celor 25 de inculpați. „Din probatoriu nu s-a putut constata, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta inculpaților există și că a fost săvârșită de către aceștia”, se arăta în decizia de achitare. Deși decizia în sine este scandaloasă, este dificil de imputat judecătorului pentru că acesta pur și simplu nu a avut un temei în Codul Penal ca să dea o decizie de condamnare.

ADVERTISEMENT

La fel s-a întâmplat și cu rețeau de traficanți din Craiova care a dus în Statele Unite peste 4.000 de oameni puși apoi să fure în folosul traficanților, precum și în cazul achitării unor membri ai clanului Cordunenilor care coordonau o rețea de hoți de buzunare în mai multe state europene.

Modificări care țintesc rețelele de traficanți

Pe lângă incriminarea exploatării prin obligarea victimelor să săvârșească infracțiuni, proiectul de lege prevede și  pedepse mai dure pentru trafic de persoane sau proxenetism, după modelul legislației penale din Franța. Astfel, pentru traficul de persoane pedeapsa minimă crește de la 3 la 4 ani putând ajunge și la 10 ani de închisoare. În plus este menționată explicit ca infracțiune constrângerea efectuată pentru a determina o persoană să înceapă sau să continue să se prostitueze, faptă pedepsită cu închisoare de la 4 la 10 ani.

De asemenea, pedepsele pot varia între 5 și 12 ani de închisoare, dacă traficul și exploatarea de persoane sunt însoțite de o serie de circumstanțe agravante, nemenționate până acum în Codul Penal:

a) fapta a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății;
b) fapta a fost săvârșită în scopul prelevării de organe, țesuturi sau celule;
c) fapta a fost săvârșită prin provocarea unei stări de intoxicație cu alcool sau cu alte substanțe psihoactive, în vederea comiterii infracțiunii;
d) fapta a fost savârșită de un grup infracțional organizat;
e) fapta a avut ca urmare moartea victimei;
f) fapta a fost săvârșită de un functionar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu.

Pentru traficul de minori pedeapsa minimă crește de la 3 la 5 ani cu o limită maximă de 10 ani de închisoare, iar dacă fapta este comisă cu una dintre circumstanțele agravante de mai sus, pedeapsa este închisoarea între 7 și 12 ani.

Nu în ultimul rând, termenul de prescriere a faptelor de mai sus a fost majorat de la 10 la 15 ani, ținându-se cont de durata anchetei în aceste spețe și cea proceselor.

Practic noua legislație ar elimina toate portițele prin care traficanții de carne vie au evitat pedeapsa sau au primit sentințe foarte reduse. Până acum, lipsa acesteia a dus la apariția unei probleme sociale grave nu doar pentru România, ci și pentru țările de destinație ale victimelor.

O lege cerută de la Washington

România se află pe lista țărilor cu nivelul 2 de supraveghere în ce privește traficul de persoane, listă elaborată de către Departamentul de Stat al SUA, după trei ani de rapoarte negative. „Dacă până la sfârșitul acestui an România nu face eforturi considerabile în vederea îmbunătățirii politicilor publice în acest domeniu, ea riscă să fie retrogradată pe nivelul 3, coborând alături de unele state precum  Afganistan,  Belarus, Burundi,  Papua – Noua Guinee, Siria ș.a. Statelor din această ultimă categorie le sunt aplicate unele restricții privind asistența neumanitară și non-comercială, finanțarea pentru schimburi culturale și educaționale cu SUA, precum și votarea împrumuturilor acordate de către instituțiile financiare internaționale (BM/FMI)”, menționează inițiatorii proiectului de lege.

La prezentarea raportului Departamentului de Stat, ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a cerut guvernului Orban să  intensifice eforturile de combatere a acestui fenomen și a avut cuvinte dure la adresa fostului cabinet, cel condus de către Viorica Dăncilă.

Anul trecut, sub fostul guvern, eforturile de combatere a traficului de persoane au fost diminuate. Bandele au traficat cu nerușinare oameni, știind că probabil vor scăpa nepedepsiți, așa cum s-a întâmplat în trecut”, a declarat ambasadorul SUA.

El a cerut Parlamentului să adopte legislația necesară pentru ca Guvernul să dispună de instrumente eficiente prin care să-i prindă pe capii rețelelor de traficanți.

Fac apel la conducerea Parlamentului. Începeți să lucrați imediat cu Guvernul pentru a adopta legislația necesară pentru a prinde infractorii și pentru a recupera prejudiciile cauzate de fostul guvern și care i-au ajutat pe infractori. Acum este momentul ca Parlamentul să ia atitudine și să protejeze chiar oamenii pe care-i reprezintă”, a mai spus Adrian Zuckerman.

ADVERTISEMENT