News

Se poate transforma noul coronavirus în ceva și mai puternic? Specialiștii spun la ce să ne așteptăm în viitor

10.05.2020 | 16:55
Se poate transforma noul coronavirus in ceva si mai puternic Specialistii spun la ce sa ne asteptam in viitor
ADVERTISEMENT

Pe măsură ce noul coronavirus se răspândește la nivel mondial, cercetătorii se tem că acesta se poate transforma în ceva și mai puternic, ce i-ar permite să se transmită mult mai repede.

Se poate transforma noul coronavirus în ceva și mai puternic?

Specialiștii se tem că noul coronavirus se poate transforma într-un agent patogen și mai puternic, cu o rată de transmitere mai mare, fapt ce ar face această pandemie și mai periculoasă, notează The Guardian.

ADVERTISEMENT

Toate virusurile suferă diverse mutații, iar Sars-CoV-2 (noul coronavirus) nu reprezintă o excepție de la această regulă a evoluției.

Mutațiile apar atunci când virusul se multiplică în interiorul celulelor și apar greșeli de replicare în codul genetic al agentului patogen. Spre deosebire de oameni, unde genele sunt “scrise” în ADN dublu catenar, genele coronavirusului sunt purtate de un ARN monocatenar.

ADVERTISEMENT

Chiar și așa, noul coronavirus este destul de stabil. Cercetătorii care au analizat în jur de 13.000 de mostre din Marea Britanie, de la începutul lunii martie și până în prezent, spun că mutațiile virusului au avut loc cam o dată la două luni.

Ce ne spune codul genetic al coronavirusului

Rata mutației este importantă, întrucât, cu cât virusul suferă modificări mai frecvent, cu atât își poate schimba comportamentul. Drept urmare, un virus care evoluează mai repede scade șansele găsirii unui vaccin. Spre exemplu, virusul gripal suferă mutații atât de des, încât este nevoie de un vaccin diferit în fiecare an, potrivit The Guardian.

ADVERTISEMENT

Codul genetic al noului coronavirus ne mai spune că acesta se împarte în grupuri pe măsură ce se răspândește la nivel mondial, lucru obișnuit de altfel, potrivit specialiștilor.

Cercetătorii din Germania au identificat în luna aprilie trei grupuri genetice mari, pe care le-au denumit A, B și C. Grupurile A și C sunt întâlnite cu precădere la europeni și americani, în timp ce grupul B este prezent în special la locuitorii din Asia de Est.

ADVERTISEMENT

Mutațiile au loc întâmplător, iar multe dintre ele sunt nesemnificative. Cu toate acestea, mutațiile repetate ar putea să facă un virus mai puternic, crescându-i șansele de a se răspândi mai rapid.

În plus, aceste mutații pot să facă un virus și mai periculos, acesta putând să devină mai eficient în infectarea celulelor. În ceea ce privește noul coronavirus, specialiștii au observat anumite mutații care le-a atras atenția.

Cercetătorii de la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra au studiat peste 5.000 de genomi din toată lumea și au descoperit mai multe mutații care ar putea arăta cum s-a adaptat virusul la oameni.

Mai exact, aceștia au descoperit două mutații în proteina Spike, pe care virusul o folosește pentru a invada celulele.

Mutațiile proteinei Spike sunt rare în acest moment, dar Martin Hibberd, un profesor de boli infecțioase emergente, spune că trebuie acordată o atenție suplimentară acestor modificări.

Specialistul spune că studierea acestora va determina dacă mutațiile ajută și mai mult răspândirea virusului și le va spune cercetătorilor dacă este nevoie ca un viitor vaccin să fie modificat.

Profesorul Nick Loman, de la Universitatea din Birmingham, spune că toate coronavirusurile sunt similare și că virusurile cu mutații pot ieși la iveală în zone diferite din mai multe motive.

Important este care virus poate ieși la suprafață, iar acest lucru poate să țină mai degrabă de planurile unei persoane de a călători, decât de modul de adaptare a virusului respectiv, este de părere specialistul.

Pe măsură ce oamenii de știință descoperă informații noi despre materialul genetic al noului coronavirus, aceștia vor putea să folosească datele respective pentru a urmări originea acestuia și pentru a ajunge, în cele din urmă, la punctul de infecție.

Aceste cercetări au însă și un alt rol, la fel de important, și anume acela de a trage semnale de alarmă de fiecare dată când virusul suferă mutații și dobândește o rezistență mai mare la medicamente sau la vaccin.

“Pe măsură ce va trece timpul, va trebui să ne așteptăm să vedem mutații funcționale la fel cum vedem acum rezistența bacteriilor la antibiotice”, a mai spus profesorul Loman

ADVERTISEMENT
Tags: