Se prăbuşeşte economia României? “Unele lucruri vor fi ireversibile!” Interviu cu analistul Bogdan Glăvan despre efectele devastatoare ale coronavirusului

Pandemia de coronavirus a lovit din plin atât România, cât și restul lumii. Faptul că întreaga societate stă pe loc și toată lumea lucrează de acasă sau se află în șomaj tehnic, va afecta extrem de grav și economia unei țări emergente precum România. Specialiștii au început deja să facă anumite estimări cu privire la cât de mult va suferi Produsul Intern Brut al țării noastre în acest an. Dacă cei de la ING susțin că PIB-ul României o să scadă cu 5,9% în 2020, cei de la BCR sunt ceva mai optimiști, și anticipează o scădere cu 4,7% a economiei românești. Despre toate aceste date am discutat cu Bogdan Glăvan, economist și profesor la Universitatea Româno-Americană. Acesta a oferit un interviu pentru FANATIK în care susține că Produsul Intern Brut ar avea chiar mai mult de suferit din pricina măsurilor luate pentru a opri pandemia covid-19. Totodată, Glăvan ne-a explicat și cum această scădere economică va afecta nivelul de trai al românilor, dar și ce măsuri ar putea fi luate pentru a preîntâmpina o scădere atât de dramatică.

Interviu cu profesorul Bogdan Glăvan despre scăderea PIB-ului României din cauza coronavirus

Pe ce credeți că se bazează aceste pronosticuri?

Carantina implică o închidere a numeroare sectoare din economie, iar în România sectorul privat va fi cel mai afectat. Statul reprezintă doar 30% din PIB cu domeniile bugetare ca o pondere din PIB și mai mici. La noi statul controlează într-o măsură mai mică economia, altfel față de ceea ce se întâmplă de exemplu în Franța unde cheltuielile publice sunt 50% din PIB și devin mai determinante pentru calculul acestuia.

Dacă sectorul privat s-a închis sau lucrează așa la avarie, de la industria auto până la comerț-servicii, cu excepția sectorului financiar-bancar, indiferent că această carantină durează o lună sau mai mult, o să dureze până când lucrurile o să revină la normal. Pentru că nu vei putea să reiei activitatea din secunda doi.

Cu cât carantina o să dureze mai mult, cu atât se va sparge lanțul de producție cu blocaje și întârzieri mai mari. Unele lucruri vor fi ireversibile. Este o perioadă destul de lungă în care nu se produce și astfel eu nu văd cum ai avea o scădere de doar 5%, având în vedere că afectează cea mai mare parte a economiei cu mici excepții.

Digi24.ro

Oamenii sunt uluiți când află ce vârstă are acest bărbat. Cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire și cât îl costă pe an

Cum se va resimți în societate scăderea PIB-ului României

Potrivit prognozelor Comisiei Europene pe 20202 previziunile erau că PIB-ul va avea o creștere de 3,8%. Cum se vede acest lucru, de la o creștere de 3,8% la o astfel de scădere? Cum se va resimți în societate?

Se va simți în deficitul bugetar, care e posibil să fie și el tot de -10%. Citeam în niște analize ale unor companii care estimau o scădere a cifrei de afaceri de 20% pe tot anul din cauza acestui eveniment, iar aceste scăderi se traduc prin lipsă de la bugetul de stat a tot ceea ce înseamnă TVA, impozit pe profit, impozit pe venit, accize pe orice, de la carburant, la băuturi pentru că ai închis tot ce înseamnă restaurante, baruri iar lumea nu mai circulă. Este limpede că aceste lucruri vor fi puternic afectate, ducând la scăderi mari de venituri și creșteri de cheltuieli. Mă aștept să avem un deficit bugetar comparabil cu cel din anul crizei din 2010.

Ce soluții credeți că ar putea găsi statul român, nu neapărat pentru a scăpa de criză, dar să facă în așa fel încât să se țină pe linia de plutire?

Principiul este acela de a împărți costurile și fiecare să suporte câte o parte. Aceste scăderi presupun sărăcire pentru că dacă producem mai puțin, trebuie să mâncăm mai puțin. În sensul că, dacă nu se mai produc de exemplu mașini, nici nu cumpărăm, iar acel lucru se va observa la finalul crizei când se vor ridica restricțiile, iar oamenii vor începe să își chelutuiască banii. Oferta a fost întreruptă, însă oamenii vor avea bani pe care acum nu îi cheltuiesc, ori asta va duce la o cerere foarte mare și inevitabil la o creștere de prețuri.

Digisport.ro

Mai dur nu se putea! A venit ”nota de plată”, după gestul golănesc fără precedent făcut de un luptător către fata din ring

Deznodământul este că va exista producție mai mică, prețuri mai mari, iar fiecare va suporta acest lucru în măsura în care este afectat. Un călugăr care stă la mânăstire și nu pleacă niciunde nu va fi afectat pentru că are resurse proprii, însă unul care până acum se plimba sau își cumpăra anumite lucuri va plăti mai mult. Oamenii nu înțeleg să această criză presupune mai mult decât faptul că stăm acasă. Carantina aceasta presupune automat o scădere a nivelului de trai pentru că o scădere a producției presupune că bunurile pe care le aveai înainte, acum nu mai sunt. Ce mi se pare mie cel mai periculos este că cu cât se va mai prelungi această carantină, cu atât atât va deveni mai evidentă scăderea producției.

„Nu cred că va dura foarte mult carantina”

În final, profesorul Bogdan Glăvan ne-a explicat de ce crede că nu va dura foarte mult carantinarea populației, atât din motive economice, cât și din motive medicale.

„Nu cred că această criză va dura un an de zile pentru că atunci costul economic va fi prohibitiv. Imaginați-vă că nu mai producem nimic, nu mai exportăm, nu câștigăm valută, iar dacă nu câștigă valută nu putem să importăm. Scăderea producției și economiei se va arăta fiecărui cetățean în toate ipostazele sale. Dacă nu ai valută, nu poți să cumperi portocale, de exemplu, și vom merge înapoi către anii ‘90 sau chiar ’80. Dacă facem un scenariu din acesta pesimist, chiar dacă nu cred că așa se va întâmpla, acolo ar tinde această criză. Din acest motiv eu cred că lucrurile vor deveni foarte grave și vizibile, iar scăderea producției va fi resimțită de către consumatori foarte repede. Însă nu cred că va dura foarte mult această carantină, iar până atunci cred că vom avea probabil și mijloace medicale pentru a stăpâni mai bine epidemia, să nu ajungem la acest scenariu sumbru.”

Revenind la studiile de la care am pornit acest material, interesant de arătat este faptul că Eurostat arată o scădere a PIB-ului la nivelul întregii Uniuni Europene de 3,6%, în timp ce pentru România prevăd o scădere a PIB-ului cu 4,7% și un deficit bugetar de 7,3%. Defalcat, Banca Comercială Română vede o scădere de 15,2% pe al doilea interval economic, urmat de o creștere la un nivel asemănător, pe a treia perioadă, de 12,8%. În același timp, BCR arată că rata șomajului va ajunge la 10,9%, cu un salariu mediu net de 3.235 de lei.

În raportul celor de la ING, cifrele sunt chiar mai pesimiste. Aceștia cred că în România singurele domenii economice care vor fi mai puțin sau deloc afectate de pandemia de covid-19 sunt agricultura, industria farmaceutică și sectorul IT&C.

Astfel, cum ING prevede o scădere a PIB-ului de 5,9%, economiștii anticipează că în al doilea sfert din 2020 vom avea o scădere a PIB-ului de 19,7%, cu cele mai mari pierderi în industrie și în comerț. Cu toate acestea, ING anticipează că economia românească se va pune înapoi pe picioare la sfârșitul lunii mai și că începând cu sfârșitul lunii iunie indicatorii vor fi din nou pe creștere. Astfel, în sfertul trei grupul bancar olandez anticipează o creștere economică de 17%. Pe întreg anul 2020, ING prevede că România va avea un deficit bugetar de aproximativ 7,9%.

Cu toate acestea, datele furnizate de economiști sunt doar niște predicții și variază enorm în funcție de felul în care autoritățile române vor reuși să gestioneze criza creată de pandemia de covid-19.