Fotbal intern

Secretul milioanelor de euro investite de Budapesta în fotbalul românesc. Cum a ajuns guvernul Orban să trimită zeci de milioane de euro de la Budapesta pentru sportul românesc?

18.07.2019 | 16:28
Secretul milioanelor de euro investite de Budapesta in fotbalul romanesc Cum a ajuns guvernul Orban sa trimita zeci de milioane de euro de la Budapesta pentru sportul romanesc

FANATIK face analiză a tot ceea ce înseamnă investiții maghiare în sportul românesc. Cum a ajuns guvernul Orban să trimită zeci de milioane de euro de la Budapesta pentru sportul românesc? Care sunt de fapt intențiile, ce spun forurile europene și care este reacția de la București?

De la Târgu Mureș ’90, la Valea Uzului ’19. Între negocieri și violențe

Conform ultimelor estimări, investițiile făcute de guvernul de la Budapesta în sportul românesc în ultimii ani ar ajunge la aproximativ 20 de milioane de euro! S-a vorbit intens despre ajutorul pentru Sepsi Sfântu Gheorghe sau despre Academia de fotbal de la Miercurea Ciuc, proiect despre care se spune că va putea rivaliza cu Viitorul lui Gheorghe Hagi.

În martie 1990, la Târgu Mureș, a avut loc un grav conflict interetnic între români și maghiari. Au murit 5 persoane, alte 300 au fost rănite. Tensiunile s-au diminuat apoi, treptat, iar în 1995 lucrurile păreau să se rezolve, după un tratat bilateral semnat între România şi Ungaria, prin care fiecare dintre cele două state promiteau să ofere anumite drepturi pentru minorităţile celuilalt. Maghiarii au primit prin lege, printre altele, acces la învăţământ în limba maternă pentru comunităţile în care maghiarii reprezintă peste 20% din populație.

În ultimii ani, Viktor Orban a lansat Strategia de Politică Naţională Maghiară, program care urmăreşte, conform guvernului de la Budapesta, „creşterea şi dezvoltarea numerică, economică şi intelectuală a comunităţii maghiare din Bazinul Carpatic”. Desigur, cea din Transilvania era prima vizată.

Secretul milioanelor de euro investite de Budapesta în fotbalul românesc
Secretul milioanelor de euro investite de Budapesta în fotbalul românesc

Investiții din ce în ce mai mari

Au fost investiţii din ce în ce mai mari. De la sistemul educaţional, la plata pensiilor maghiarilor din România. Şi, desigur, în sport. Prin aceste investiţii se vizează autoadministratea acestor comunităţi maghiare. Treptat, aceste zone vor ajunge să depindă mai mult de Budapesta decât de Bucureşti, iar autonomia lor ar putea fi tot mai insistent pusă pe tapet. De la Bucureşti, răspunsul trebuie să vină prin măsuri echilibrate, dar cât se poate de concrete pentru a se evita viitoare presiuni şi, în primul rând, viitoare incidente.

La ultima situație tensionată, politicienii români au ezitat să ia o poziție clară. Spre deosebire de cei de la Budapesta, care au fost destul de vehemenți. Situație care s-a tot repetat în ultimii ani. La finalul lunii mai, în cimitirul din Valea Uzului, crucile mai multor eroi români, decedaţi în timpul Primului Război Mondial, au fost acoperite cu saci de gunoi de extremişti maghiari. Totul după mai multe neînţelegeri între autorităţile locale din comuna Sânmartin, judeţul Harghita, şi cele din comuna Dărmănești, județul Bacău.

Ulterior, pe 6 iunie, de Ziua Eroilor, românii care au mers la cimitirul internațional din Valea Uzului pentru a cinsti memoria celor căzuți în timpul luptelor din Primului Război Mondial au găsit poarta cimitirului închisă de autoritățile din Sânmărtin. Românii, la fel ca și maghiarii, nu trebuie să îşi uite eroii! Este de asemenea important să învățăm din greșelile trecutului, pentru ca tensiunile în zonă să nu escaladeze.

Sportul ajută la eliminarea conflictelor etnice? Sau le înmulțește?

În trecut, când se vorbea despre sport în Miercurea Ciuc, discuţia se oprea mai mereu la hochei. HC Miercurea Ciuc a fost considerată de extremiştii maghiari o emblemă a luptei pentru autonomia aşa numitului Ţinut Secuiesc. Treptat, însă, în special după ce Viktor Orban a lansat Strategia de Politică Naţională Maghiară, mai multe sporturi au început să acceseze fonduri importante.

Fotbalul a primit cea mai mare atenţie. Academia de Fotbal din Miercurea Ciuc a costat aproximativ 11,5 milioane de euro. Peste 7.000 de copii se pregătesc deja acolo, iar cei mai buni dintre ei vor ajunge la Academia Ferenc Puskas, de lângă Budapesta. De notat că, deşi sediul central este la Miercurea Ciuc, academia clubului condus de Zoltan Szondy are subcentre în 9 oraşe din regiune. Cum ar fi cele de la Sfântu Gheorghe, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc, Baraolt şi chiar Reghin.

De asemenea, fonduri de la Budapesta au venit şi pentru construirea unei Academii la Satu Mare, care este şi ea aproape de finalizare. În plus, finanţare a existat şi pentru construirea stadionului celor de la Sepsi, costuri estimate la aproximativ 6,5 milioane de euro.

Este această Academie de fotbal, construită în România, dedicată exclusiv sportivilor de etnie maghiară? O întrebare la care răspunsul diferă în funcție de omul care îl oferă. În martie 2016, jurnaliştii de la Informaţia Harghitei, singurul ziar românesc din judeţul Harghita, veneau cu acuzaţii grave: „Cei din conducerea clubului FC Miercurea-Ciuc au ajuns la concluzia că fotbalul în oraş este dedicat doar vorbitorilor de limba maghiară. După ce au ornamentat arena în culorile secuieşti (roşu şi negru – în condiţiile în care în ultimii 30 de ani niciodată echipa de fotbal nu a purtat asemenea culori), acum cei din conducere şi-au dat-o cu totul în petic. La ultima partidă disputată pe teren propriu, organizatorii au pus în oraş afişe de meci doar în limba maghiară. De asemenea, site-ul dedicat echipei nu are secţiune şi pentru cititorii români”, nota sursa citată. Au trecut trei ani de atunci, iar site-ul formaţiei din Miercurea Ciuc rămâne fără secţiune în limba română.

Secretul milioanelor de euro investite de Budapesta în fotbalul românesc
Secretul milioanelor de euro investite de Budapesta în fotbalul românesc

Președintele academiei din Miercurea Ciuc: „La noi e important ca limba antrenamentului să fie maghiara”

Contactat de FANATIK, Cristian Jura, secretar de stat la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, atrage atenţia asupra modului în care este firesc să se desfășoare activitatea la academia din Miercurea Ciuc: „Este important de spus că românilor nu le poate fi interzisă înscrierea la această Academie! De fapt, este absolut normal ca selecția să se facă exclusiv pe criterii sportive, nu pe baza naționalității. În plus, este important ca tinerii să fie educați în spiritul olimpismului și al fair-play-ului ”.Granițele sportului nu trebuiesc depășite, iar Academia de la Miercurea Ciuc nu trebuie transformată într-o armă pentru atingerea unor obiective politice.

Declarația oferită în această privință de președintele HC Miercurea Ciuc, Zoltan Szondy, lasă, totuși, ceva loc de interpretări: „La noi e important ca limba antrenamentului să fie maghiara, deoarece noi ne definim ca un club maghiar. Avem un centru secundar în Transilvania de Sud, unde copiii români sunt majoritari”.

Sportul și tensiunile etnice, parte din raportul ECRI despre România

Pe 5 iunie a fost făcut public Raportul ECRI (Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței). În acest al cincilea ciclu de monitorizare al ECRI, organism înființat de Comisia Europeană, se vorbește și despre sport. La punctul 32 al documentului, ECRI menţionează că „evenimentele sportive au continuat să fie un forum pentru incidentele provocate de discursurile de incitare la ură.

Federația Română de Fotbal a impus sancțiuni în mai multe cazuri pentru suporteri și fotbaliști din cauza comportamentului rasist în timpul meciurilor de fotbal. De exemplu, în timpul unui meci între echipele Sepsi și Dinamo București, din 2017, de la București, suporterii echipei gazdă au scandat «Afară cu ungurii din țară!».

Ambele tabere au fost sancționate cu amendă de 10.000 lei (2.200 euro) de către CNCD”. Apoi, la punctul 46, „ECRI felicită Federația Română de Fotbal pentru adoptarea unei atitudini explicite privind diversitatea și nediscriminarea în regulamentele sale interne”.

„Nu sunt la curent cu sumele pe care le investesc maghiarii, dar orice ban care e investit în sport, pe mine mă bucură. Dincolo de disputele publice, orice investiţie in sport este benefică nouă. N-am nicio problemă, eu susţin investiţiile în sport, indiferent de unde ar veni ele”

Constantin Bogdan Matei, Ministrul Tineretului și Sportului

„Este important de spus că românilor nu le poate fi interzisă înscrierea la această Academie! (n.red. – Academia de fotbal din Miercurea Ciuc) De fapt, este absolut normal ca selecția să se facă exclusiv pe criterii sportive, nu pe baza naționalității. În plus, este important ca tinerii să fie educați în spiritul olimpismului și al fair-play-ului ”

Cristian Jura, secretar de stat la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

„Mi se pare un lucru firesc. Şi Guvernul României ar trebui să investească în Moldova. Sunt mulţi români şi în Spania, şi în Italia, şi ţara mama ar trebui să ajute compatrioţii ei. Şi banii care vin aici ca să construim o infrastructură pentru copii, nu e subliniat pentru copii de etnie maghiară sau altă etnie. Nu. Pentru oraşul Sfântu Gheorghe. Unde sunt bineveniţi toţi. Noi nu facem nicio diferenţă. Se vede şi la echipa mare”, Laszlo Dioszegi, patron Sepsi Sfântu Gheorghe

„Sepsi a început să plătească salarii fabuloase pentru nivelul fotbalului românesc. Vorbim de sume în jurul a 10.000 – 12.000 de euro. În acest moment sunt pe locul 4 ca forță financiară, după FCSB, CFR și CSU Craiova”, Emilian Hulubei, președintele Asociaţiei Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori din România (AFAN)

  • 6,4 milioane de euro a investit guvernul Ungariei în două cluburi din România, Csiksereda (Miercurea Ciuc) și Sepsi OSK (Sfântu Gheorghe)
  • 7.000 de copii sunt înscriși la Academia de Fotbal din Miercurea Ciuc
Tags: