News

Ședință CSAT despre securitatea flancului estic al NATO. Iohannis: Avem toate asigurările de securitate din partea aliaților. O criză energetică şi una a refugiaților, marile îngrijorări

Miercuri, 26 ianuarie, a avut loc la Palatul Cotroceni o întrunire a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Klaus Iohannis a dat asigurări că în această perioadă se fac eforturi pentru asigurarea securității în zonă.
26.01.2022 | 15:47
Sedinta CSAT despre securitatea flancului estic al NATO Iohannis Avem toate asigurarile de securitate din partea aliatilor O criza energetica si una a refugiatilor marile ingrijorari
Ședință CSAT despre flancul estic NATO și conflictul Rusia - Ucraina. Sursa foto: presidency.ro
ADVERTISEMENT

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocat de preşedintele Klaus Iohannis, s-a reunit miercuri la Palatul Cotroceni.

Conform unui anunț al Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei au fost incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.

ADVERTISEMENT

Ședință CSAT despre flancul estic NATO și conflictul Rusia – Ucraina

La puțin timp după finalul ședinței CSAT, președintele Klaus Iohannis a făcut o declarație de presă în care a prezentat concluziile întâlnirii cu factorii de decizie din statul român.

Șeful statului a dat asigurări că România și aliații din NATO întreprind toate demersurile pentru a asigura securitatea în zonă. În acest sens, țara noastră a primit toate asigurările de securitate din partea aliaților.

ADVERTISEMENT

Klaus Iohannis a mai subliniat faptul că, în contextul unui conflict militar Rusia – Ucraina, două aspecte care îngrijorează sunt o posibilă criză a migrațiilor și o criză de ordin energetic.

”Am examinat măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate. 

ADVERTISEMENT

Azi am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punct de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din punct de vedere al migrației necontrolate.

România are peste 600 de km de graniță comuni cu Ucraina. Actuala criză de securitate provocată de Rusia nu este doar despre Ucraina și nici măcar doar despre securitatea europeană, ci despre securitatea întregului spațiu euro-atlantic.

ADVERTISEMENT

Este nevoie, la nivelul NATO și UE, să dăm dovadă de unitate și solidaritate.

Escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare în zona Ucrainei și Mării Negre afectează securitatea zonală. Avem un dialog permanent, la toate nivelurile in NATO, UE, OSCE și cu SUA.

ADVERTISEMENT

Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice.

A fost un schimb de evaluări care au ieșit din elementele prezentate în evaluările cu partenerii NATO și cei din UE.

Alături de aliații și partenerii noștri am transmis și continuăm să transmitem mesaje clare pentru a scoate în evidență importanța securității zonale.

Reiterăm susținerea pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei precum și consolidarea rezilienței acestora.

Trebuie însă să ne pregătim și pentru scenariul în care Rusia va refuza calea dialogului.

Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare pentru obiectivele strict defensive.

Salut mesajele clare transmise de președintele SUA și președintele Macron despre disponibilitatea SUA și Franței de a-și spori prezența în țara noastră. Aceste demersuri sunt rezultatul eforturilor pe care eu personal și membri ai guvernului le-am depus;

Suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru. La nivelul UE discutăm despre sancțiuni care vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru Rusia dacă va iniția acțiuni agresive contra Ucrainei;

E vorba de o plajă extinsă de sancțiuni sectoriale și individuale.

Am decis în ședința CSAT, o serie de măsuri importante:

Continuarea demersurilor concrete pentru creștere prezenței aliate și a SUA pe teritoriul României.

Vor fi urgentate procedurile de revizuire a legilor legate de securitatea națională din Strategia națională de apărare.

Șeful Statului Major a prezentat un plan de măsuri, armonizat de NATO, ce vor avea ca rezultat pregătirea României pentru orice scenariu Acest plan a fost aprobat de CSAT.

România, ca membru NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean să se teamă.

Îi asigur pe cetățenii români că suntem angajați, cu aliații noștri, să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai bune măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, a spus președintele.

Ministrul Apărării: ”Nu se pune problema ca țara noastră să trimită soldați sau echipamente în Ucraina”

Înainte de startul ședinței CSAT, Ministrul Apărării Naționale (MApN), Vasile Dîncu, a spus că, în acest moment, ”nu se pune problema unei intervenții militare a NATO în Ucraina”.

Oficialul Guvernului a subliniat că nu se pune problema ca țara noastră să trimită soldați sau echipamente în Ucraina și a subliniat că nu s-a discutat despre activarea rezerviștilor.

Pe de altă parte, Ministrul Apărării a subliniat faptul că există dorința aliaților din NATO de a fortifica flancul estic, de a aduce mai multe trupe și echipamente, dar deocamdată nu au fost stabilite termene.

”Există dorința aliaților de a fortifica acest flanc estic, de a aduce mai multe trupe și echipamente în cazul unui conflict, nu avem termene, dar există proceduri foarte clare pentru fiecare. Când vom termina CSAT, vom putea vorbi și despre proceduri”, a mai declarat ministrul Apărării.

Pus să explice dacă România ar putea susține eventuale sancțiuni contra Rusiei, Vasile Dâncu a răspuns:

”România face parte din NATO și își asumă obligațiile și proiectele comune. Dacă se va decide asta, și România va decide, dar pentru asta, procesul e unul colectiv, toate țările sunt consultate și se studiază exact situația concretă. România va avea ceva de spus și acolo”.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS