Sefa diplomației europene, după discutia Trump-Putin. „Cererea Rusiei nu poate fi acceptată”

Convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump a stârnit reacții puternice în Europa. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că din dialogul purtat de cei doi președinți reiese că Moscova nu este pregătită să facă „concesii” privind Ucraina. De asemenea, oficialul european a declarat că solicitarea Rusiei de a opri sprijinul militar occidental pentru Kiev este „inacceptabilă”.

Șefa diplomației europene, după discuția dintre Trump și Putin: „Vor ca Ucraina să lase garda jos”

Aceasta a subliniat că Moscova pare să nu își dorească un compromis real, ci doar să slăbească apărarea Ucrainei. În cadrul discuției purtate marți, Trump a propus un armistițiu de 30 de zile ca prim pas spre un acord de pace. Kremlinul a cerut în schimb  oprirea sprijinului militar occidental pentru Kiev. Potrivit declarațiilor oficiale, Moscova insistă ca livrările de arme către Ucraina să înceteze înainte de orice altă negociere.

„Dacă citiți ambele transcrieri ale convorbirii, este clar că Rusia nu dorește cu adevărat să facă niciun fel de concesie”, a spus Kallas în fața jurnaliștilor de la Bruxelles. Ea a explicat că solicitarea Rusiei ar lăsa Ucraina vulnerabilă în fața atacurilor și ar transforma orice încetare a focului într-un avantaj strategic pentru Moscova.

Fosta șefă a guvernului eston a subliniat că oprirea sprijinului militar ar fi periculoasă pentru Ucraina. „Ceea ce vrea Rusia este ca Ucraina să lase garda jos”, a precizat Kallas, subliniind că un astfel de scenariu ar permite forțelor ruse să avanseze fără opoziție.

Digi24.ro

ANALIZĂ De ce s-ar răzgândi Donald Trump privind negocierea încheierii războiului din Ucraina. Anunțul lui Marco Rubio, primit cu stupo

Ce spune șefa diplomației europene despre discuția Trump-Putin

„Dacă ei reușesc să interzică orice ajutor militar către Ucraina, vor fi liberi să continue, pentru că ucrainenii nu se pot apăra. Deci este clar că acest lucru nu poate funcționa”, a adăugat șefa diplomației europene, după discuția Trump-Putin.

Tensiunile au crescut imediat după acest schimb de replici între liderii mondiali. În aceeași seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat noi atacuri asupra orașelor ucrainene. La Kiev, sirenele de alarmă au sunat ore în șir, iar locuitorii au raportat explozii puternice. „Din păcate, au loc lovituri, mai ales împotriva infrastructurii civile”, a scris Zelenski pe Telegram.  Oficialii ucraineni au precizat că Rusia continuă atacurile, în ciuda apelurilor la încetarea focului.

Digisport.ro

VIDEO Marius Șumudică, dărâmat în incinta Giuleștiului! A fost filmat în timp ce plânge în hohote

Ce a discutat Donald Trump cu Vladimir Putin

Donald Trump și Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică marți de o oră și jumătate, în care au discutat despre posibilitatea unui armistițiu în Ucraina. În urma discuției, Trump a anunțat că s-a ajuns la un acord privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice pentru 30 de zile, dar cu perspective mai largi pentru o pace durabilă.

Casa Albă a confirmat că liderii au convenit să înceapă negocieri tehnice privind încetarea focului în Marea Neagră și stabilirea unor măsuri pentru reducerea tensiunilor. De asemenea, s-a discutat despre îmbunătățirea relațiilor bilaterale dintre SUA și Rusia. Totuși, Putin a impus o condiție-cheie: încetarea totală a sprijinului militar occidental pentru Ucraina.

Rusia a lansat atacuri asupra Ucrainei, după discuția președinților

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că Europa trebuie să fie parte a negocierilor și a cerut sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Premierul britanic Keir Starmer l-a contactat pe Trump înaintea discuției cu Putin, subliniind necesitatea unei păci juste și durabile.

Între timp, surse din SUA sugerează că administrația americană ia în considerare recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, o mișcare care ar putea schimba cursul negocierilor. În același timp, Polonia și statele baltice și-au anunțat retragerea din convenția care interzice minele antipersonal, pregătindu-se pentru posibile escaladări ale conflictului.