Șefa DSP Iași, amenințată cu demisia de ministrul sănătății după tragedia de la spitalul de copii, a dat în judecată instituția pentru un spor de 30%. Cum s-a încheiat totul

Alexandru Rogobete, ministrul sănătăţii, a anunţat în weekend că va demite „fără nicio explicaţie şi fără nicio discuţie” conducerea Direcţiei de Sănătate Publică din Iaşi, în urma celor șapte decese ale copiilor infectaţi cu o bacterie la Spitalul de copii „Sfânta Maria” din Iași. Rogobete a menționat că controalele efectuate după tragedie au arătat că, timp de 10 zile, nu există documente care să arate în ce fel au fost aplicate protocoalele pentru limitarea infecţiilor asociate actului medical.

Au fost vizate legi din timpul pandemiei de coronavirus

Directorul DSP Iași este Cătălina Benchea, care a fost numită în această funcție pe 23 iunie 2025, prin ordinul ministrului sănătății. La conducerea spitalului de copii din Iași se afla dr. Cătălina-Maria Ionescu, care deținea interimar funcția de manager. Numele Cătălinei Benchea apare ca reclamant, alături de mai mulți colegi, într-un dosar înregistrat pe 22 februarie 2022 la Tribunalul Iași, al cărui obiect este „drepturi bănești”, în timp ce pârâți figurează DSP Iași și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

În dosarul consultat de FANATIK se arată că reclamanţii sunt funcţionari publici, angajaţi ai DSP Iași, încadraţi pe funcţiile şi gradaţiile aferente vechimii în muncă. Aceştia au reclamat acordarea sporului de 30 % prevăzut de art.1 şi art.5 din OUG nr.131/2020 acordat funcţionarilor publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică şi personalul instituțiilor prefectului implicat în activități de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, apreciind că au fost discriminaţi prin raportare la aceste două categorii de personal.

Prin cele două articole privind reglementarea unor măsuri s-a prevăzut că pe perioada stării de alertă personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID 19 beneficiază de un spor la salariul de bază după cum urmează: b) funcţionarii publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică beneficiază de un spor la salariul de bază de 30%. Din cuprinsul acestui text de lege rezultă că situaţia premisă este aceea ca persoanele în cauză să fie încadrate în cadrul serviciului de control în sănătate publică și să execute misiuni și sarcini de serviciu pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19. Atribuţiile îndeplinite în concret de personalul încadrat în serviciul de control sunt prevăzute de Ordinul MS nr.1078/2010.

Digi24.ro

Cel mai vechi aliat al lui Vladimir Putin a fost trimis în dizgrație. De ce a ajuns să fie ostracizat Serghei Lavrov

Instanța a arătat că, ținând cont de specificul atribuţiilor îndeplinite de personalul încadrat în serviciul de control, raţiunea acordării acestui spor este aceea a participării efective la aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave care presupun chiar şi contactul direct cu pacientul diagnosticat cu Covid 19. După cum rezultă şi din preambulul OUG nr.131/2020 s-a decis acordarea acestui spor nu pentru întreg personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, ci doar celui implicat direct în activitățile de supraveghere activă, depistare, carantinare sau izolare a cazurilor de Covid 19 şi urmărire a contactelor cu luarea în considerare a implicării crescute a funcționarilor din cadrul acestor instituții în activitatea de prevenire și combatere a efectelor pandemiei COVID 19 şi în scopul creșterii nivelului de responsabilitate și a gradului de implicare a direcțiilor de sănătate publică pentru diminuarea cazurilor de îmbolnăviri/infectări cu COVID-19.

Digisport.ro

Mircea Sandu a plecat din țară: ”Acolo nu este gaz!”. Cât costă mâncarea, în comparație cu România

Cătălina Benchea s-a considerat discriminată

Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, s-au dispus noi activități pe care direcțiile de sănătate publică au trebuit să le desfăşoare în situații de risc epidemiologic și biologic , respectiv asigurarea triajului epidemiologic din punctele de trecere a frontierei, monitorizarea persoanelor aflate în auto-izolare la domiciliu, a persoanele aflate în carantină, recoltarea probelor în teren de la persoanele care corespund definiției de caz pentru testare COVID-19, activități în care sunt implicați inclusiv funcționarii publici.

Întrucât în urma comparării salarizării personalului contractual care ocupă funcții de medicii și asistenții medicali cu cea a funcționarilor publici din cadrul directiilor de sănătate publică judetene și a municipiului București, pentru care atât condițiile specifice de ocupare pot fi similare cât și activitățile desfășurate în vederea implementării măsurilor de prevenire și limitare a răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus, s-a constatat o diferență majoră de salarizare, între salariul de bază de 15.565 lei al medicului primar care ocupă o funcție contractuală și salariul de bază de 7.550 lei al medicului primar care ocupă o funcție publică în cadrul direcțiilor de sănătate publică, s-a decis acordarea acestui spor pentru eliminarea situaţiilor discriminatorii. Prin urmare, a fost reglementată în mod distinct o situație particulară care trebuie interpretată în spiritul și finalitatea prevederilor legale ce au vizat o situație de excepție, care nu poate fi extinsă prin analogie.

În dosar se arată că, privitor la apărările reclamanţilor vizând crearea unei anumite stare de discriminare în raport cu această categorie de funcţionari cu atribuţii de control în sănătate publică, care au beneficiat de acest spor, diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoge și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța a menționat că situația reclamanţilor nu este identică cu cea a funcţionarilor publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică și aceasta raportat la natura activității desfășurate. După cum a arătat şi pârâta DSP Iași, în cadrul serviciului de control în sănătate publică îşi desfăşoară activitatea salariaţi cu statut de funcţionari publici care au pregătire profesională, în principal, în domeniul medical. Cu titlul de exemplu, activitatea de depistare a cazurilor de COVID 19 faţă de tipul de investigație presupus a fi efectuat asupra pacienților suspecţi cu COVID-19 a implicat un contact cu aceştia din urmă, fapt ce fost de natură să expună funcţionarii în mod direct la riscul de îmbolnăvire cu virusul Covid 19.

Cătălina Benchea a pierdut procesul cu DSP Iași

În ceea ce priveşte cea de-a doua categorie de personal prin raportare la care s-a invocat existenţa situaţiei discriminatorii, respectiv cea din cadrul instituțiilor prefectului implicat în activități de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, pentru care s-a prevăzut acordarea unui spor de 30%. Legiuitorul a considerat că se impune acordarea unui spor personalului din instituțiile prefectului, implicat în diferite activități de prevenire și limitare a infecțiilor cu noul coronavirus, în vederea asigurării unei măsuri de stimulare a funcționarilor publici care desfășoară asemenea activități. Iar pentru a se garanta acordarea acestui spor doar personalului implicat în mod direct în astfel de activităţi prin art.5 alin.3 din OUG nr.131/2020 (forma iniţială) s-a prevăzut că personalul din instituțiile prefectului care va beneficia de acordarea sporului se stabilește prin ordin al prefectului la propunerea motivată a șefului nemijlocit, din care să rezulte activitatea și modul de implicare în prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și care au presupus un risc suplimentar și/sau un volum mai mare de muncă.

Prin urmare, doar personalul care a desfăşurat activităţi specifice cu risc ridicat de contaminare sau care a înregistrat un volum mai mare de muncă datorită specificităţii activităţilor desfăşurate şi prin raportare la pandemia de COVID 19 urma să fie nominalizat prin ordinul prefectului şi retribuit în această manieră. Dispoziţia nr.46/25.02.2020 şi Dispoziţia nr.11730/05.01.2022 prevăd că serviciul de permanenţă în regim de 24/7 se asigură în primul rând de personalul de specialitate medicală şi personalul Serviciul de Control şi, în subsidiar, în cazul în care conform solicitărilor şefilor ierarhici este chemat să îndeplinească atribuţii specifice peste programul normal de lucru, întreg personalul DSP Iași se află la dispoziţia instituţiei.

În dosarul consultat de FANATIK se menționează că reclamanţii nu au făcut dovada că au existat astfel de solicitări venite din partea şefilor ierarhici şi, în concret, durata cu care s-a depăşit programul normal de lucru. În plus, instanța a constatat că articolul 5 a fost abrogat de articolul IV din Ordonanţa de Urgenţă nr. 8 din 18 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 168 din 18 februarie 2021. Astfel, o eventuală discriminare a reclamanţilor prin raportare la această categorie de personal ar putea fi analizată doar până la data de 18.02.2021. Instanța a constatat că o parte dintre reclamanţi au fost angajaţi în cadrul DSP Iași ulterior datei de 18.02.2021. Pe 28 decembrie 2022, Tribunalul Iași a respins cererea Cătălinei Benchea și a colegilor săi. Cătălina Benchea a formulat recurs, dar Curtea de Apel Iași l-a respins pe 10 octombrie 2023.