Șefii Camerelor, printre cei mai mari chiulangii de la Parlament. Marcel Ciolacu și Florin Cîțu au prezidat un număr infim de ședințe de plen

Președinții Camerei Deputaților și Senatului sunt, potrivit Constituției, cei mai importanți oameni din stat, după președintele României, atribuția lor esențială fiind conducerea ședințelor de plen de la Parlament. Însă pentru cei care au deținut aceste funcții în sesiunea parlamentară precedentă, Marcel Ciolacu și Florin Cîțu, această atribuție a devenit una mai mult opțională, ei apărând rareori la prezidiu.

Metode diferite de chiul

Tendința de a-i lăsa pe vicepreședinți să conducă lucrările plenului este mai veche, un exemplu fiind cel al lui Liviu Dragnea, care făcea rareori acest lucru, lăsându-l în locul său pe Florin Iordache. Acum a devenit deja aproape o regulă, prima decizie luată de către Marcel Ciolacu fiind să delege atribuțiile vicepreședintelui Camerei, Daniel Suciu, pentru prima zi din noua sesiune parlamentară care a început astăzi.

Florin Cîțu a demisionat de la conducerea Senatului la finele sesiunii trecute, după ce i s-a retras sprijinul politic al PNL pentru această funcție, însă oricum treaba lui era făcută mai mult de către Alina Gorghiu, iar uneori de Virgil Guran sau Marius Cazanciuc. La Camera Deputaților, Marcel Ciolacu a fost ceva mai grijuliu să-și acopere chiulul. De obicei, absenta la dezbaterile din plen privind proiectele de lege și apoi venea să conducă ședința doar la sesiune de vot final care, de obicei, ocupă o pondere foarte redusă ca durată, deseori mai puțin de o oră.

Cîțu și Ciolacu au tratat cu ceva mai multă seriozitate ședințele comune ale celor două Camere, însă și aici au existat situații în care deputații și senatorii reuniți în ședință comună au fost conduși de vicepreședinți de la ambele Camere.

Digi24.ro

Cum a reușit un bărbat să stea gratis timp de 5 ani într-un hotel celebru din New York

Scuza că au multe altele de făcut ca președinți de Cameră este greu de invocat întrucât deciziile administrative se iau în Biroul Permanent, unde participă inclusiv vicepreședinții pe care îi deleagă să le facă treaba în plen. În plus, se pot baza și pe secretarii generali și staff-ul pe care aceștia îl au în subordine. Ce-i drept, președinții au atribuții în ce privește întâlnirile cu demnitari străini, dar sunt însă scutiți de participarea la ședințele comisiilor de specialitate, care uneori durează foarte mult și necesită un studiu aprofundat.

Prezență de sub 50% pentru Florin Cîțu

Stenogramele ședințelor de plen din sesiunea trecută (februarie-iunie) arată că chiulul celor doi a fost unul sistematic, nu sporadic. La Senat, în ianuarie au fost trei ședințe ale unei sesiuni extraordinare, însă numai una a fost condusă de către Cîțu, iar tendința a fost aceeași și în sesiunea ordinară. Precizăm că din calcul au fost scoase ședințele dedicate declarațiilor politice și interpelărilor către ministere, întrucât acestea sunt conduse în mod tradițional de unul dintre vicepreședinți.

• februarie: 8 ședințe, Cîțu a condus două;
• martie: 6 ședințe; Cîțu nu a condus niciuna;
• aprilie: 5 ședințe; Cîțu a condus două;
• mai: 9 ședințe; Cîțu a condus patru;
• iunie: 7 ședințe; Cîțu a condus trei.

Nu au fost inclus două ședințe care au avut loc după demisia sa din fruntea Senatului. În ce privește cele șase ședințe comune ale senatorilor și deputaților, Cîțu a fost prezent la prezidiu în patru cazuri, alături de Ciolacu. În alte două ocazii, lucrările au fost conduse de Alina Gorghiu de la Senat și Daniel Suciu de la Cameră.

Digisport.ro

FOTO Au ”explodat” după ce au văzut în ce o să apară americancele la Jocurile Olimpice

Marcel Ciolacu se face că muncește

Marcel Ciolacu a avut de prezidat 25 de ședințe de plen ale Camerei Deputaților, pe durata sesiunii trecute, însă numai trei dintre ele a binevoit să le conducă de la început până la final. Totuși, ca să nu pară un chiulangiu notoriu, Ciolacu își făcea apariția, în cele mai multe cazuri, doar la sesiunea de vot final de la sfârșitul ședinței, după ce sesiunea de dezbateri se termina. Practic, liderul PSD nu lua parte la disputele legate de conținutul legilor, ci apărea doar la final pentru banala procedură a anunțării voturilor care oricum sunt centralizate electronic. Adică doar să citească niște numere de pe un monitor.

Însă și Ciolacu are un număr considerabil de ședințe pe care nu le-a condus nici măcar parțial. Prezentăm mai jos numărul ședințelor prezidate de Marcel Ciolacu, defalcat pe lunile sesiunii precedente:

• februarie: una din patru;
• martie: niciuna din șase;
• aprilie: patru din cinci;
• mai: trei din șase;
• iunie; patru din patru.

Președinții Camerei Deputaților și Senatului câștigă aproape 14.000 de lei pe lună net, ei având al doilea salariu ca mărime dintre bugetari, după șeful statului. Se pare că Ciolacu și Cîțu ar fi trebuit să dea din leafă vicepreședinților care le-au făcut o mare parte din treabă.