Șeful Armatei, urmărit penal de DNA la câteva zile după incidentul cu drona de la Galați. Ce avertiza acum doi ani Gheorghiță Vlad: „Să nu credem că NATO ne va ajuta cu muniție”

Șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, a fost chemat la DNA într-unul din cele mai sensibile momente pentru țara noastră, pentru a fi audiat într-un dosar care vizează suspiciuni de fapte de corupție. Momentul ales pentru audiere ridică semne de întrebare.

Șeful Armatei Române, Gheorghiță Vlad, chemat la DNA în cel mai complicat moment pentru securitatea țării noastre

România încearcă să gestioneze consecințele incidentului care a avut loc pe 29 mai 2026, când o dronă a lovit un bloc din Galați, provocând două victime și stârnind o undă de șoc în întreaga societate. Mai mult, luni, 1 iunie 2026, la câteva zile după evenimentul din Galați, peste 50 de state au condamnat la ONU Federația Rusă pentru incidentul de pe teritoriul României.

În acest context extrem de complicat pentru securitatea din regiune, apariția lui Gheorghiță Vlad la DNA e privită cu suspiciune. Potrivit primelor informații apărute în spațiul public, ar fi vorba de posibile fapte de corupție, de o intervenție pentru fiica unui general care ar fi accesat locurile de studenți dedicate militarilor la Academia Națională de Educație Fizică și Sport. DNA a confirmat, într-un comunicat, că Vlad ar fi colaborat pentru încălcarea legii cu locțiitorul la șefia Armatei Iulian Berdilă.

Gheorghiță Vlad, interviu rar acordat în urmă cu doi ani. Semnalul de alarmă tras cu privire la războiul de la graniță

Dincolo de implicațiile juridice ale dosarului, cazul e cu atât mai spectaculos cu cât generalul Gheorghiță Vlad a fost, în ultimii ani, mai ales de la invazia rusească din Ucraina, una din cele mai puternice voci din România care au avertizat asupra amenințării care vine din est, spunând, fără menajamente, cu ce lipsuri se confruntă armata noastră.

Digi24.ro

A încălcat Nicușor Dan Constituția când l-a propus premier pe Adrian Vestea? Ce spun doi foști judecători CCR

Într-un interviu acordat în urmă cu doi ani postului Radio Europa Liberă, șeful Armatei făcea o serie de declarații care astăzi par aproape profetice. „Federația Rusă a devenit o problemă pentru ordinea mondială, e un război al Rusiei cu lumea democrată. Populația României, la fel ca toată Europa, trebuie să adopte măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Consider că Rusia nu se va opri aici.

Digisport.ro

Scandal la CM 2026! Și-ar fi înșelat iubita cu una dintre cele mai frumoase actrițe de la Hollywood

Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova, vom asista la tensiuni și în Balcanii de Vest. Sunt mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada. Trebuie luați în calcul mulți factori: trebuie refăcute stocurile, pregătită populația corespunzător. Nu cred că poate să prezică cineva care va fi următoarea mișcare a Federației Ruse”, avertiza atunci generalul.

Armata nu are destui oameni

Declarațiile sale revin acum în prim-plan într-un moment în care România se află din nou în centrul unei dispute internaționale provocate de războiul de la graniță. Generalul nu vorbea însă doar despre amenințarea externă. El atrăgea atenția și asupra unor probleme grave din interiorul Armatei Române.

Cea mai importantă dintre toate este criza de personal, una de care s-au plâns, de-a lungul anilor, angajați din majoritatea instituțiilor de forță de la noi. „Avem un deficit de personal destul de mare în Armată, în momentul de față. De zeci de procente, da. Sunt foarte multe cauze care au determinat personalul să iasă la pensie sau să nu avem atractivitate în formarea militară. Au fost 6.000 de plecări din sistem doar anul trecut.

Noi am luat măsurile corespunzătoare astfel încât să îmbunătățim condițiile de muncă și instruire. Din cauza deficitului de personal, oamenii trebuie să îndeplinească 8-10-12 ore, 1-2 poziții în unitățile pe care le avem în structură. Asta e realitatea. Avem un personal super-calificat, dar super-întrebuințat”, spunea șeful Armatei în februarie 2024.

Țara noastră nu produce muniție la standardele NATO. Ce avertiza șeful Armatei în februarie 2024

Avertismentul venea într-o perioadă în care conflictul din Ucraina demonstra că resursa umană rămâne una dintre cele mai importante componente ale apărării naționale. Poate și mai spectaculoase au fost însă declarațiile sale privind muniția și capacitatea de producție a industriei românești de apărare. În condițiile în care majoritatea românilor considerau că apartenența la NATO oferă automat toate garanțiile necesare, generalul Vlad explica faptul că lucrurile sunt mult mai complicate.

„Avem comenzi pentru industria de apărare pentru următorii 30 de ani. Industria națională de apărare trebuie să se capaciteze corespunzător, e un efort național. Trebuie recalibrată și reutilată astfel încât să există producție pentru capacități moderne.

Trebuie să încorporăm toate calibrele și echipamentele achiziționate în ultima perioadă. Trebuie să trecem la calibrele NATO. Dacă în NATO nu se folosește decât calibrul 155, noi degeaba producem în țară 152. Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152. Industria noastră trebuie să se adapteze”, spunea Gheorghiță Vlad în interviul deja menționat.

României i-ar trebui 30 de ani să se alinieze la producția de muniție de care are nevoie

Mesajul a produs atunci numeroase reacții, întrucât șeful Armatei vorbea deschis despre o problemă rar discutată în spațiul public: incompatibilitatea unor stocuri de muniție cu standardele actuale ale Alianței Nord-Atlantice. Mai mult, acesta dezvăluia că ritmul actual de producție este departe de necesitățile reale. „Am deschis și o linie de achiziție de muniție de diferite calibre. La nivelul actual de cerințe, ne-ar trebui 30 de ani pentru ca industria de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie. Am ridicat această problemă la toate nivelurile, inclusiv la CSAT. Lucrurile astea nu se fac de la o zi la alta, necesită mult timp, o finanțare extraordinar de mare”, a adăugat generalul.

O altă problemă identificată de șeful Armatei era cadrul legislativ insuficient adaptat noilor realități de securitate. „Armata nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, de asediu sau război. Armata nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem. Trebuie aduse ajustări la legea 122 privind regimul armelor și munițiilor, trebuie să ne permitem să operăm și pe timp de pace”, semnala Gheorghiță Vlad.