Șeful IPJ Dolj, care a murit în biroul său și a fost avansat post-mortem de Nicușor Dan, s-a bătut în instanță cu Direcția Generală Anticorupție. Ce decizie s-a luat

Comisarul șef Marius Mîrzacu, inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, a decedat pe 10 ianuarie, la doar 51 de ani, după un infarct suferit în biroul său. Pe 13 ianuarie, Mîrzacu a  fost avansat post-mortem la gradul profesional de chestor de poliție, în urma unui decret prezidențial semnat de Nicușor Dan și contrasemnat de premierul Ilie Bolojan, propunerea fiind formulată de ministrul de Interne Cătălin Predoiu. Înainte să fie numit la conducerea IPJ Olt, Marius Mîrzacu a coordonat Serviciul Anticorupție din cadrul IPJ Argeș. În această calitate, el a dat în judecată Direcția Generală Anticorupție, alături de alți colegi din Corpul Național al Polițiștilor.

Marius Mîrzacu a solicitat stabilirea nivelului maxim de salarizare

Dosarul a fost înregistrat pe 2 noiembrie 2022 la Tribunalul Argeș, iar obiectul acestuia a fost „litigiu privind funcționarii publici”. Reclamanţii au solicitat stabilirea nivelului maxim de salarizare, prin raportare la funcții similare celor ocupate, cu luarea în considerare inclusiv a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu incluse în salariul de funcţie potrivit OUG nr. 1/2010, fără să se refere la un anumit nivel maxim, ci referindu-se doar cu titlu exemplificativ la sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu aferente sporului de fidelitate şi salariului de merit.

Prin sentinţa din 19 aprilie 2021, Tribunalul Argeș a respins ca prescrisă acţiunea cu privire la perioada 09.04.2015 – 22.03.2017, conform datelor din dosar consultate de FANATIK. Instanța a admis în parte acţiunea, a obligat DGA să stabilească pentru reclamant salariul funcţiei de bază, sporurile şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu incluse în salariul de funcţie potrivit OUG nr. 1/2010 la nivel maxim aflat în plată pentru funcţia similară celei ocupată de reclamant în cadrul instituţiei pârâte începând cu data de 23.03.2017, să calculeze şi să plătească reclamantului despăgubiri egale cu diferenţa dintre salariul acordat în mod efectiv şi salariul maxim aflat în plată, calculat potrivit prezentei începând cu data de 23.03.2017, actualizată cu indicele de inflaţie, plus dobânda legală începând cu data la care drepturile trebuiau acordate şi până la data plăţii efective. Totodată, a respins în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a formulat recurs împotriva sentinţei, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Pitești. DGA a criticat sentința tribunalului pentru motive încadrate în prevederile art. 488 al. 1 pct. 6 şi pct. 8 C. proc.civ., după cum urmează: DGA a susţinut excepţia rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, în ceea ce priveşte valoarea corespunzătoare sporului de fidelitate, respectiv a valorii corespunzătoare sporului de 25 % cuvenit agenţilor cu studii superioare pentru perioada începând cu data de 31.01.2017 – prezent, în probaţiune fiind ataşate dosarului de fond, dispoziţiile de personal cu privire la calculul şi acordarea valorii corespunzătoare sporului de fidelitate, respectiv a sporului de 25% cuvenit agenţilor de poliţie, pentru intimaţii-reclamanţi.

Digi24.ro

George Simion, după ce Dragoș Sprînceană l-a numit „trădător de țară”: „Minciuni. Le fuge pământul de sub picioare”

În acest sens, DGA a solicitat a se observa că, prin sentinţa atacată, se citează dispoziţiile O.U.G. nr. 75/2020, care fac referire în mod expres la sporul de fidelitate, sporul pentru absolvirea instituţiilor de învăţământ superior, sporul pentru condiţii de pericol deosebit şi sporul pentru complexitatea muncii. S-a arătat că la nivelul instituţiei toate acestea au fost analizate şi acordate, conform exigenţelor legale, pentru tot personalul, inclusiv pentru reclamanţi. Astfel, s-a arătat că în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie s-a dispus plata drepturilor salariale prevăzute. S-a mai menționat că dispoziţia D.G.A. nr. 234459/08.09.2020 vizează perioada ulterioară datei de 30.01.2020, iar dispoziţia D.G.A. nr. 234492/18.09.2020 vizează perioada 31.01.2017 – 30.01.2020.

Digisport.ro

Serena Williams a apărut pe ecran la Super Bowl și a urmat ”avalanșa”: ”Vrei să luăm otrava ta?” / ”Fără rușine”

DGA a analizat toate elementele salariale acordate reclamanților

În ceea ce priveşte fondul cauzei, DGA a apreciat că, în mod greşit, instanţa de fond a concluzionat că pârâta nu a contestat existenţa unor diferenţe salariale între poliţiştii încadraţi pe funcţii similare, reţinând doar că aceasta face apărări concrete cu privire la sumele compensatorii reprezentate de sporul de fidelitate, sporul de pericol deosebit, salariul de merit şi sporul de studii superioare. După cum se poate observa, fără efectuarea unor minime verificări cu privire la drepturile salariale ale reclamanţilor, precum şi ale altor persoane aflate în situaţii similare, instanţa de fond a admis în parte acţiunea cu consecinţa obligării instituţiei la plata către aceştia a diferenţelor salariale rezultate din calculul drepturilor salariale prin aplicarea art. 1 alin. (5) ind. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O. U. G. nr. 83/2014 la nivelul maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţii similare funcţiilor reclamanţilor existente în cadrul autorităţii, calculate începând cu data de 23.03.2017.

Referitor la „valoarea sporului pentru condiţii de pericol deosebit prevăzut de legislaţia în vigoare până la data de 31 decembrie 2009″, DGA a specificat că aceasta a fost acordată, după anul 2009, în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, întregului personal, la nivelul maxim de 30%. În ceea ce priveşte, valoarea sporului pentru complexitatea muncii prevăzut de legislaţia în vizoare până la data de 31 decembrie 2010, a menționat că acesta este un drept salarial specific personalului care exercită atribuţii de control financiar preventiv propriu sau de audit, nefiind aplicabil reclamanţilor. În concluzie, instanţa de fond a soluţionat în mod greşit excepţia rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, cu toate că aspectele sus-menţionate au fost reţinute în mod corect în sentinţa atacată. De asemenea, DGA a solicitat să se constate că a analizat toate elementele salariale acordate reclamanţilor, conform condiţiilor în care îşi desfăşoară/şi-au desfăşurat activitatea, însă instanţa de fond a acordat, într-o manieră abstractă, un nivel maxim de salarizare, prin raportare la funcţii similare (care nu au fost identificate).

În dosar s-a mai arătat că instanţa de fond a reţinut că reclamanţii au solicitat stabilirea nivelului maxim de salarizare, prin raportare la funcţii similare celor ocupate, însă în cadrul cercetării judecătoreşti nu au fost identificate funcţii similare celor ocupate de reclamanţi ai căror titulari, în aceleaşi condiţii, să beneficieze de un nivel salarial superior. De asemenea, s-a reţinut că reclamanţii au solicitat un nivel maxim de salarizare „cu luarea în considerare inclusiv a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, incluse în salariul de funcţie potrivit O.U.G. nr. 1/2010″, fără să facă o enumerare expresă a acestor categorii de sume compensatorii însă în legislaţia aplicabilă poliţiştilor acest termen a fost folosit în mod expres cu numai cu privire la salariul de merit. În opinia sa, soluţia cu privire la salariul de merit este una greşită, în contextul în care instanţa de fond are în vedere acordarea sumele compensatorii corespunzătoare salariului de merit în temeiul Legii nr. 71/2015, deşi invocă şi art. 3 ind. 1 din O.U.G. nr. 57/2015, text care face referire în mod expres la „sumele compensatorii corespunzătoare salariului de merit”.

DGA a arătat că acordarea sumele compensatorii contravine legii

DGA a menționat că reclamanții nu au precizat, în concret, care este nivelul salarial pe care îl solicită şi nici nu au făcut dovada că există persoane în cadrul DGA care ocupă aceeaşi funcţie, îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, îndeplinesc aceleaşi criterii de vechime, studii, grad, gradaţie şi beneficiază de un nivel salarial superior. De altfel, nici din verificările instituţiei nu rezultă că recurenţii-reclamanţi au beneficiat de un nivel salarial inferior în raport cu alţi poliţişti aflaţi în aceleaşi condiţii. Astfel, acordarea sumelor compensatorii corespunzătoare salariului de merit începând cu data de intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 (09.04.2015), contravine normelor de tehnică legislativă si principiului neretroactivității legii civile. În concluzie, sumele compensatorii corespunzătoare salariului de merit nu pot fi acordate reclamanţilor decât în temeiul prevederilor art. 3l din O.U.G. nr. 57/2015, modificat prin O.U.G. nr. 20/2016 şi nu prin art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015.

Ținând cont de cele expuse, DGA a arătat că reclamanţii nu pot revendica un nivel maxim prin adăugarea sumelor compensatorii corespunzătoare salariului de merit având în vedere că nu îndeplineau condiţiile de acordare prevăzute în Anexa 2 la Ordinul nr. 132/2004. De asemenea, principiul remunerării egale pentru muncă de valoare egală nu a fost încălcat, având în vedere că nici reclamanţii nu au dovedit că au desfăşurat aceeaşi activitate în aceleaşi condiţii şi au obţinut aceleaşi rezultate. În aceeaşi ordine de idei, DGA a solicitat a se observa că nici reclamanţii şi nici instanţa nu au probat faptul că, în cadrul instituţiei, există persoane cu aceleaşi criterii de vechime, grad, gradaţie, funcţie, studii, să-şi desfăşoare activitatea în aceleaşi condiţii şi care să beneficieze de un nivel al salariului sau al sporurilor mai mare, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a arătat că temeiul acordării sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit celor care nu beneficiau de acest drept la nivelul anului 2009, îl reprezintă aceste dispoziţii legale, neputând fi acordate în temeiul principiului egalizării la nivelul maxim de salarizare invocat ce temei al cererii de chemare în judecată, câtă vreme salariul de merit a reprezentat o formă de gratificare a personalului pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, astfel cum prevedea actul normativ care îl reglementa la nivelul anului 2009, OG 38/2003, fiind consecinţa îndeplinirii unor criterii ce ţineau de activitatea şi rezultatele personale ale fiecăruia în cadrul autorităţii. De aceea, acordarea sa, ori a sumei compensatorii corespunzătoare salariului de merit avut în 2009 nu poate fi considerată o sursă de inechitate sau de discriminare. Cum alte pretenţii în afara celor prevăzute de art. 341 alin. 1 din OUG nr. 114/2018 şi a sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit nu au fost menţionate expres şi nici dovedite de către sindicatul reclamant, cererea – pentru perioada ce face obiectul recursului, şi anume cea ulterioară datei de 23.03.2017 – va fi respinsă în întregul său, cu distincţiile menţionate. Această decizie a fost luată de Curtea de Apel Pitești pe 9 februarie 2023.