Șeful numit de PSD care a transformat o autoritate de stat în propria moșie. Nota de plată achitată de cetățeni: 840.000 lei pentru un „abuz de putere”

Autoritatea Electorală Permanentă a plătit din bugetul propriu peste 800.000 lei doar pentru că președintele instituției nu a permis angajarea unui consilier personal. Povestea este veche, încă din anul 2019, însă a ieșit la suprafață abia acum, după un control al Curții de Conturi. Totul a început la scurt timp după ce conducerea instituției a fost preluată de Florin Mitulețu-Buică, descris de presa vremii ca fiind omul PSD-ului în fruntea AEP. Curtea de Conturi vorbește de un adevărat „exces de putere” al acestuia, exces care a costat instituția și bugetul de stat 840.000 lei.

Exces de putere la AEP pe banii contribuabililor

În urma unui control financiar pentru anul 2024, auditorii Curții de Conturi au descoperit că instituția a cheltuit 550.000 lei pentru achitarea unor daune morale, cheltuielilor de judecată și cheltuieli de executare stabilite în urma unor hotărâri judecătorești. Cum această sumă figura deja la datoriile totale ale instituției, inspectorii Curții de Conturi au verificat situațiile financiare din anii anteriori pentru a afla ce anume a plătit AEP și de ce. După ce au fost verificați ultimii șapte ani, 2019-2025, instituția de control a clarificat cine este de vină pentru plata acestei sume.

În primul rând, suma totală plătită în această speță a fost mult mai mare: 841.000 lei, mai exact. Situația își are originea la data de 16 decembrie 2019. Atunci, unul dintre vicepreședinții instituției a înaintat o cerere către președintele AEP-ului pentru aprobarea cererii de numire în funcție a unui consilier personal. Aici trebuie subliniat că aceștia nu sunt funcționari publici de carieră, consilierii personali fiind angajați direct, fără concurs, iar în acest caz legea îi dă președintelui instituției doar un rol formal de execuție. Cu alte cuvinte, vicepreședintele are dreptul să-și aleagă consilierii personali după bunul plac.

Două zile mai târziu însă, președintele AEP a transmis că nu aprobă cererea de angajare formulată.

AEP obligă AEP la plata despăgubirilor

După refuzul președintelui AEP de a aproba cererea de angajare în postul de consilier personal al vicepreședintelui, persoana vizată s-a adresat instanței. Inițial, instanța de fond a cerut AEP/ președintelui AEP să-și motiveze refuzul, însă în apel, Înalta Curte i-a dat câștig de cauză. Mai mult, instanța supremă, în decizia sa din 2022, vorbește despre un exces de putere din partea președintelui de atunci al AEP-ului.

Digi24.ro

Reacția furioasă a lui Grindeanu după acuzațiile lui Ciucu: Se poate şi fără voi la guvernare. Plecaţi toți acasă!

„Răspunsul emis de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente reprezintă un răspuns dat cu exces de putere, cu depăşirea limitelor dreptului de apreciere de care dispune conducătorul autorităţii. Lipsa oricărei motivări a respingerii cererii reprezintă o dovadă a refuzului nejustificat, deşi la data solicitării din cele patru posturi din cadrul cabinetului vicepreşedintelui erau ocupate numai trei, aşadar unul rămăsese neocupat.

Digisport.ro

Reacția lui Ciprian Marica, după ce Ionel Ganea l-a numit ”om fără caracter”

Deşi îndeplineşte toate condiţiile de admisibilitate, s-a refuzat numirea sa fără nicio justificare, libertatea de apreciere în activitatea administraţiei publice, nu poate fi înţeleasă în afara prevederilor legale, iar oportunitatea reprezintă un element al legalităţii actului administrativ”, se arată în decizia 1771 din 2022 a Înaltei Curți.

Astfel, AEP a fost obligată să-i plătească salariile lunare, în suma de 12.636 lei/ lună, pentru următorii trei ani și jumătate.

AEP a refuzat să plătească daunele stabilite de Înalta Curte

AEP a încercat să blocheze această decizie formulând o contestație în anulare, care avea să fie respinsă însă în mai 2023 de Înalta Curte. Indiferent de rezultatele acestei căi, decizia inițială a ÎCCJ din martie 2022 era executorie, iar AEP avea termen 30 de zile pentru punerea ei în executare.

În acest moment asistăm la un alt abuz instituțional, pentru că AEP pur și simplu a refuzat să pună în practică o decizie definitivă și executorie a Curții Supreme. Mai mult, așa cum arată raportul Curții de Conturi, AEP a tergiversat și a încercat să saboteze decizia instanței în tot acest timp.

„Deşi hotărârea era definitivă şi constituia titlu executoriu, AEP nu a pus în executare hotărârea în termenul legal, iar măsurile adoptate ulterior nu au fost conforme cu dispoziţiile instanţei. În locul numirii efective, entitatea a emis succesiv ordine administrative contradictorii şi neconforme (Ordinul nr. 220/2022, Ordinul nr. 235/2022 şi Ordinul nr. 262/2022), care fie nu realizau numirea, fie modificau nejustificat regimul de muncă (jumătate de normă), fie nu stabileau corect daunele materiale”, se arată în raportul Curții de Conturi citat.

A fost nevoie de o altă decizie a instanței, una de executare silită. Astfel, AEP s-a trezit cu conturile blocate, iar executorul a retras direct din conturile AEP suma de 537.792 lei (daune) plus 13.086 lei cheltuieli de executare. Auditorii Curții de Conturi scot în evidență și incompetența de care a dat dovadă AEP-ul în această speță. În primul rând, instituția nu a contestat în instanță suma cerută de reclamant și nici nu a venit cu un calcul propriu. Apoi, AEP a transformat din proprie inițiativă „daunele materiale” (care sunt neimpozabile conform Codului Fiscal) în „drepturi salariale” și a virat complet degeaba la bugetul de stat 114.866 lei reprezentând contribuții și impozite care nu erau datorate.

În final, nota de plată pentru tot acest episod a fost de 841.000 lei. Această sumă nu include însă costurile paralele apărute odată cu angajarea altei persoane în acest post.

Cine este omul PSD care a costat AEP-ul 800.000 lei

După cum arată raportul Curții de Conturi, toată această pagubă în bugetul AEP a fost cauzată de către președintele instituției de atunci, Constantin-Florin Mitulețu-Buică. Acesta a ajuns în fruntea AEP cu susținerea PSD (mai exact a organizației Dolj) în februarie 2019, însă a ocupat un post de vicepreședinte începând cu anul 2015 (fiind numit de Victor Ponta).

Mandatul său în fruntea AEP a fost unul plin de scandaluri. Numit de presă „ultimul ministru al lui Liviu Dragnea”, Mitulețu Buică a fost acuzat de presă și de opoziție că a transformat AEP-ul într-o instituție capturată politic și că, sub semnătura lui au fost blocate sau temporizate controale financiare sensibile privind modul în care PSD a cheltuit subvențiile uriașe primite de la stat

Acestea nu au fost singurele scandaluri. O investigație a Emiliei Șercan arăta că acesta și-a plagiat teza de doctorat susținută în 2016 la Universitatea Națională de Apărare Carol I, apoi, a fost trimis în judecată (și achitat în iunie 2025) pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu, acuzat că a sancționat abuziv trei dintre șefii cu funcții cheie — Gabriel Saucă, Cristian Petraru și Bogdan Costreie, director al Departamentului de control din AEP. Ultimul scandal, care avea să ducă și la demisia sa din fruntea instituției, avea să fie legat de o plângere ANI la Parchet, după ce Buică a emis, aprobat și semnat nouă acte materiale prin care cumnata sa a fost încadrată la cabinetul vicepreședintelui AEP pe funcția de consilier.

Buică nu a plecat însă din AEP. El s-a întors pe postul de secretar general, funcție pe care o câștigase prin concurs, iar în prezent, a rămas în cadrul instituției, pe o funcție de conducere din eșalonul secund.

„Nu ți-l angajez”

Vicepreședintele în cazul raportat de Curtea de Conturi este Marian Muhuleț, cel care a ajuns în fruntea AEP cu susținerea PNL, care atunci era în opoziție (astăzi Muhuleț nu mai ocupă nicio funcție în administrația centrală). Acesta a confirmat pentru FANATIK că lui i-a refuzat cererea de angajare fostul președinte al instituției. „Pur și simplu nu a vrut să-l angajeze. Nu ți-l angajez – atât mi-a zis”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Pe cine nu a vrut șeful AEP numit de PSD să angajeze? Este vorba de Cristian Petraru, care a coordonat 23 de runde de alegeri românești din poziția de director în cadrul AEP timp de 6 ani, până în august 2019, când a fost forțat să demisioneze chiar de către Mitulețu-Buică. Anterior, Petraru l-a acuzat pe șeful AEP că, înainte de alegerile locale di 2016, a încercat să intre în posesia unor date confidențiale din sistemul AEP privind identificarea experților electorali. Ulterior, Petraru a acuzat politizarea AEP-ului sub conducerea omului numit de PSD (vezi aici un interviu acordat celor de la Rise Project).

Practic, omul numit de opoziție în conducerea AEP (Muhuleț) a încercat să-l numească consilier pe avertizorul de integritate și specialistul din AEP (Petraru), lucru pe care șeful AEP l-a refuzat instant. În final, AEP a plătit din propriul buget peste 800.000 lei doar pentru că șeful instituției a blocat numirea în funcție a unei voci critice. (Petraru avea să fie numit după 2023, odată cu plecarea lui Buică din fruntea instituției, odată cu numirea lui Toni Greblă.)

Auditorii Curții de Conturi au avut o problemă cu modul în care AEP a gestionat banii publici. Legea spune că dacă o instituție plătește daune din cauza greșelilor sau abuzurilor unui șef, instituția este obligată să se întoarcă împotriva acelui șef pentru a recupera banii (printr-o acțiune în regres sau decizie de imputare). Este ceea ce AEP nu a făcut în acești ani, încercând să acopere plățile făcute trecându-le la cheltuielile instituției.

Acum, după controlul acesta, președintele AEP a cerut un control intern în cadrul instituției pentru a clarifica detaliile acestui caz. La rândul loc, auditorii Curții de Conturi au sesizat procurorii „privind posibile fapte de natură penală în legătură cu aspectele constatate”, se arată în raportul Curții de Conturi, consultat de FANATIK.