Segregarea copiilor romi în școli, interzisă prin lege. Amenzile pentru cei vinovați pot ajunge și la 100.000 lei

În momentul de față, nu există nicio lege care să interzică separarea elevilor în unitățile de învățământ în funcție de criterii precum etnie sau statut social, iar presa a semnalat, în ultimii ani, mai multe cazuri în care elevii romi din anumite școli sunt comasați în unele clase, separat de elevii români.

Segregarea elevilor, cercetată de Ministerul Educației și CNCD

Segregarea elevilor este interzisă formal doar printr-un ordin de ministru, un act normativ de putere inferioară în care nu sunt prevăzute sancțiuni explicite pentru segregarea elevilor. Printr-un proiect de lege inițiat de către Cătălin-Zamfir Manea, reprezentantul minorității rome în Parlament, este clarificată semnificația segregării școlare și sunt instituite sancțiuni dure pentru această faptă, amenda putând ajunge până la 100.000 de lei.

„În sensul prezentei legi, prin segregare în învățământ se înțelege acel tip de discriminare prin separarea fizică săvârșită în cadrul unei unități de învățământ din România asupra antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor sau studenților, denumiți în continuare cursanți, prin care se restrânge, se înlătură recunoașterea, folosința sau exercitarea, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul educației, pe bază de rasă naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, handicap, boală cronică necontagioasă, apartenență la o categorie defavorizată, statut socio-economic al familiilor cursanților, mediu de rezidență, performanțe școlare, frecventare sau nefrecventare au unui ciclu de educație timpurie, precum și orice alt criteriu”, se arată în proiectul de lege.

Nu este considerată segregare situație în care se constituie clase sau grupe de elevi din același grup etnic cu scopul predării în limba maternă sau în sistem bilingv. De asemenea, nu este considerată segregare nici constituirea unităților de învățământ special, cum ar fi cele pentru elevii cu deficiențe de văz sau de auz.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

De asemenea, proiectul de lege conferă Minsiterului Educației atribuții de cercetare a suspiciunilor de segregare în învățământ și de sesizare a Consiliului Național de Combatere a Discriminării. Cursantul care se consideră victimă a segregării sau reprezentatul legal al acestuia se poate adresa fie Ministerului Educației, fie CNCD, anchetele celor două instituții putându-se realiza în paralel. Persoanele vinovate pot fi sancționate cu amendă între 25.000 și 100.000 lei.

Elevii romi, principalele victime ale segregării

Deși proiectul vizează combaterea mai multor forme de discriminare, este vizată în mod special segregarea elevilor de etnie romă în școlile din România, fenomen semnalat de mai mulți ani. „Interzicerea segregării prin lege aduce beneficii nu numai cetățenilor români de etnie romă, ci întregii societăți românești și europene, unul dintre beneficiiile majore fiind faptul că prin intermediul școlii se transmit principalele valori morale, de bună conviețuire, de promovare a dialogului interetnic și, mai ales, de aplicare a principiului echității în sistemul de învățământ”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege, care este susținut de parlamentari din toate partidele.

Primul caz consemnat oficial de segregare a romilor în școli a fost cel de la școala din Cehei, județul Sălaj, în anul 2003, când ONG-ul Romani CRISS a depus o plângere la CNCD, întrucât elevii romi din comună erau ținuți în clase separate, într-o anexă a școlii, în condiții improprii. CNCD l-a sancționat pe directorul școlii cu avertisment, însă apoi au fost documentate și alte cazuri de segregare. Potrivit unui studiu Romani Criss din ianuarie 2007, au fost situații în care chiar părinți romi, din comunități mai tradiționaliste, s-au opus desegregării.

Din 2016 inspectoratele școlare sunt obligate să monitorizeze școlile în ce privește eventualele situații de segregare și apoi să le raporteze Ministerului Educației, însă există dubii în ce privește eficiența acestui mecanism.  Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) în parteneriat cu Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară au început din februarie 2021 monitorizarea segregării școlare în România. Monitorizarea s-a încheiat la finele lunii trecute concluziile urmând să fie prezentate în perioada următoare.

Digisport.ro

FOTO Proteste la Munchen. ”Nici nouă nu ne place de tine! Ieși de pe stadionul nostru” / ”Își mulg fanii ca pe vaci”