Semnele care prevestesc intrarea Chinei într-un război. Ultima decizie a lui Xi Jinping alimentează teama unei invazii

Xi Jinping a luat în urmă cu două zile o decizie fără precedent în istoria armatei chinez, decapitându-i conducerea dintr-o singură semnătură. Dintre cei șapte membri ai comitetului suprem de conducere a armatei și complexului industrial militar chinez, doar doi au mai rămas în funcţie: Xi însuși și generalul Zhang Shengmin.

Xi Jinping a preluat controlul deplin asupra armatei chineze

Ultimele victime ale lui Xi au fost şeful Statului Major al Armatei, Liu Zhenli, şi generalul Zhang Youxia, al doilea în structura de comandă a Forțelor Armate Chineze, după președintele Xi. Majoritatea experților sunt de părere că demiterile vor perturba lanțul decizional al armatei în operaţiunile din Marea Chinei de Sud, din jurul Taiwanului sau în disputa frontierei din Himalaya cu India.

Până acum, Xi Jinping a demis deja o treime dintre comandanții pe care i-a numit după 2011, dar găsirea unui succesor pentru Zhang Youxia va fi destul de dificilă, deoarece este unul dintre puținii comandanți chinezi care a luat decizii într-un război real. El a luptat în războiul din Vietnam între 1979 și 1984. „Demiterea sa este cel mai șocant eveniment care s-a petrecut în politica chineză după primii ani ai guvernării lui Xi”, spune fostul analist CIA, Denis Wilder.

Motivul oficial al demiterii sale a fost „încălcări grave ale disciplinei de partid și nerespectarea legii”, ceea ce reprezintă o descriere standard a luării de mită. Este posibil ca acuzaţiile să fie mai vechi de un deceniu, din perioada în care conducea Direcția Generală pentru Armament și Tehnică a armatei. Contractele pentru livrarea de echipamente și armament (inclusiv în programe de rachete și nucleare) erau atribuite membrilor familiilor conducerii Direcției și unor ofițeri apropiați. Şocul este cu atât mai mare cu cât Xi şi Zhang se cunosc din copilărie, aşa cum şi tații lor se cunoșteau încă din timpul Războiului Civil Chinez, de la mijlocul secolului trecut.

Digi24.ro

Românul care a descoperit cel mai lung șarpe din lume, intrat în Cartea recordurilor: Succesul niciodată nu este al unui singur om

Lupta dintre „bandă” şi „clică”, rivalităţile din armata chineză

Ulterior au apărut acuzaţii legate de „transmiterea către SUA a detaliilor despre programul nuclear chinez”. În trecut, doi foști miniștri ai apărării și chiar ministrul de externe au fost demiși pe baza unor acuzații similare. „În China, după cum crede opinia publică, se formează adevărate clanuri care furnizează către SUA date despre modernizarea nucleară a țării. Există o parte semnificativă a elitei acolo care crede că nu ar trebui să existe nicio dispută cu SUA și că ar trebui căutat un dialog pozitiv, motiv pentru care nu le place stilul destul de brutal al lui Xi Jinping”, explică expertul rus în spaţiul chinez, Alexei Maslov.

Digisport.ro

ADIO! Cristiano Ronaldo se simte "trădat" și e cu bagajele la ușă

Experții americani vorbesc despre „Banda din Shaanxi” și „Clica din Fujian”, însă acestea ar fi grupuri rivale compuse exclusiv din personal militar, fără pretenția de a dirija politica statului. Generalul Zhang Youxia ar fi fost asociat cu prima, susținându-l pe Xi în timpul epurărilor anterioare ale generalilor, inclusiv cele din Comisia Militară Centrală. Acum a venit şi rândul lui, iar experţii presupun că probabil preşedintele Xi a ajuns la concluzia că generalul devenise prea influent. Cu toate acestea, înlăturarea în masă a unor comandanți militari de rang înalt ridică întrebarea dacă acest lucru ar putea stârni resentimente în rândul celorlalți membri ai forțelor armate și, în cazul extrem, ideea unei tentative de lovitură de stat. O lovitură de stat militară într-un stat dotat cu arme nucleare ar reprezenta o amenințare pentru întreaga lume.

Armata chineză are o structură copiată după cea sovietic din anii 1950. De la cele mai joase niveluri, există ofițeri politici care, pe câmpul de luptă, au autoritatea de a pune la îndoială ordinele comandanților. „Strict vorbind, Armata Populară de Eliberare Chineză nu este o armată ‘populară’. Este o armată de partid sau, mai degrabă, forțele armate private ale Partidului Comunist Chinez (…) Soldații sunt, în cele din urmă, loiali nu constituției sau statului, ci Comitetului Central al Partidului Comunist și, mai presus de toate, liderului său”, spune jurnalistul emigrant chinez Deng Yuwen, citat de portalul rp.pl.

„Fereastra de oportunitate” a Chinei pentru a invada Taiwanul

Mişcarea lui Xi a stârnit însă mare îngrijorare în Taiwanul vecin, după cum a recunoscut ministrul apărării, Wellington Koo. „Vom monitoriza îndeaproape orice evoluții anormale la vârful partidului, guvernului și conducerii militare a Chinei. Poziția noastră se bazează pe faptul că China nu a abandonat niciodată ideea de a folosi forța împotriva noastră”, a declarat el. Această insulă ar putea fi într-adevăr cea mai amenințată de evoluțiile recente crede şi expertul american Yun Sun. „China a jucat un joc pe termen lung, bazat pe convingerea că, dacă va depăși Statele Unite în ceea ce privește puterea economică și militară, va putea în mod natural să împiedice SUA să apere Taiwanul”, este de părere Sun.

În opinia sa acum este momentul în care Xi Jinping ar putea considera că i se deschide o „fereastră de oportunitate”. Din 2021, SUA sunt convinse că China vrea să „înghită” Taiwanul până în 2027. În toamna anului viitor va avea loc Congresul Partidului Comunist Chinez și este posibil ca Xi, care își încheie în prezent al treilea mandat ca lider al Chinei, aflat acum la finalul celui de-al treilea mandat, să înceapă atunci procesul de transfer al puterii.

Acum, puterea lui Xi este încă practic nelimitată, iar în plus, eliminarea aproape tuturor generalilor din Comisia Centrală Militară l-a făcut să aibă control total asupra armatei, care îi va executa orice ordin. Pe de altă parte, la Beijing există convingerea că Donald Trump „nu este foarte interesat de apărarea militară a Taiwanului”. În strategia națională de securitate adoptată recent, SUA s-au concentrat pe emisfera vestică și au anunțat „o predispoziție spre neintervenționism”. Totuşi, experţii sunt de părere că fereastra de oportunitate a lui Xi pare deschisă până în noiembrie, când vor avea loc alegerile parțiale pentru Congresul SUA şi care ar putea oferi democraților o majoritate. În acel moment, Trump va trebui să ia în considerare dorința lor de a apăra insula, astfel că o intervenţie a Chinei în Taiwan după acel moment ar complica lucrurile. Prin urmare, Xi Jinping are la dispoziție zece luni și o armată complet subordonată, pentru a-şi pune în aplicare planurile, mai consideră specialiştii în spaţiul asiatic.