Senatorul care a dat jos Guvernul Ilie Bolojan, executat silit pentru datorii la o bancă. Cum a încercat să scape de poprire

Soarta Guvernului Ilie Bolojan a depins de doar câteva voturi la moțiunea de cenzură din 5 mai, iar acestea au fost aduse de cei 15 parlamentari ai grupului PACE, format din foști senatori și deputați care au plecat din SOS și POT. Grupul PACE iniţiase deja o moţiune de cenzură, initulată ”Progresismul ucide România – Guvernul Bolojan a adus foamea şi frigul în casele românilor” şi se erijase ca lider al demersului de demitere a guvernului, deoarece a deschis lista de semnături încă de pe 15 aprilie. Liderul grupului PACE este senatorul Adrian Peiu (47 de ani), care a fost consilier local pe listele Pro România la Urziceni, s-a înscris apoi în AUR, pentru ca ulterior să se înscrie în SOS.

Creanța băncii care l-a împrumutat pe Adrian Peiu a fost de peste 43.000 lei

Înainte de moțiunea de cenzură, Adrian Peiu a avertizat că grupul PACE va juca un rol major în căderea Guvernului Ilie Bolojan. „Ziua de 5 mai va rămâne în istoria României ca data eliberării ţării de politicile anti-româneşti ale Guvernului Bolojan şi momentul unui nou început în evoluţia statului român, iar Grupul PACE – Întâi România va fi o parte importantă atât în oprirea dezastrului numit Bolojan, cât şi în construcţia care va urma”, a declarat Peiu. Numele lui Adrian Peiu figurează ca debitor într-un dosar înregistrat pe 9 mai 2023 la Judecătoria Urziceni, al cărui obiect este „validare poprire”, în timp ce creditor este o bancă, petenți sunt un birou de executori judecătorești și o persoană fizică, iar terț poprit este JCH Optimize Security SRL, firma administrată de Peiu, conform declarației sale de avere.

În dosarul consultat de FANATIK se arată că banca, în contradictoriu cu Adrian Peiu și firma administrată de el, a solicitat instanţei să dispună validarea popririi dispusă în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit din 22.06.2015 în limita creanţei de 43.628,40 lei. În motivare, banca a arătat că prin adresa emisă la data de 20.04.2023 în dosarul de executare, comunicată terțului poprit la data de 27.04.2023 s-a dispus înfiinţarea popririi în cota de 1/3 din venitul lunar pe care terţul poprit îl datorează băncii, până la realizarea creanţei în cuantum de 43.628,40 lei izvorâtă din contractul de credit din 22.06.2015. S-a arătat că nu s-a primit niciun răspuns din partea terţului poprit referitor la dispoziţia de înfiinţare a popririi.

Instanța a arătat că, pentru a se putea admite cererea de validare a popririi este necesar a fi îndeplinite mai multe condiţii, respectiv: 1. să fi fost înfiinţată poprirea; 2. cererea de validare a popririi să fi fost depusă la instanţă în termen de 1 lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, respectiv după trecerea unui interval de 5 zile pus la dispoziţia acestuia pentru plată de art. 787 Cod procedură civilă; 3. terţul poprit să datoreze sume de bani debitorului; 4. terţul poprit să nu îşi fi îndeplinit obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit. Validarea popririi constituie o măsură de executare, în sensul că prin hotărârea ce se pronunţă, creanţa privitoare la sumele poprite la terţ se transferă asupra creditorului urmăritor, terţul poprit devenind astfel debitorul direct al acestuia.

Digi24.ro

Traian Băsescu spune cine este „liberalul 100%” pe care l-ar vedea în funcția de premier. „Nu-l pune nimeni sub semnul întrebării”

În ceea ce priveşte raporturile dintre debitorul Adrian Peiu şi terţul poprit (firma administrată de el), instanţa a reţinut că Peiu figurează angajat cu contract individual de muncă activ încă din anul 2021, luna septembrie. Astfel, instanța a apreciat că raporturile dintre terţul poprit şi Adrian Peiu sunt dovedite. La stabilirea întinderii obligației terțului poprit, instanța a arătat că va avea în vedere prevederile art. 729 alin. (3) Cod procedură civilă, astfel că, în cazul în care venitul este mai mic decât cuantumul salariului minim net pe economie, poate fi urmărit numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum. Executorul judecătoresc a dispus efectuarea executării silită prin înfiinţarea popririi, în cotă de 1/3 din venitul lunar pe care terţul poprit îl datorează debitorului, dar terţul poprit nu a înţeles să se conformeze dispoziţiei de poprire înfiinţate în termenul de 5 zile instituit de lege, deşi adresa i-a fost comunicată la data de 04.09.2023.

Digisport.ro

Cum au numit-o italienii de la Gazzetta dello Sport pe soția lui Cristi Chivu și ce scriu despre trecutul ei

Firma administrată de Adrian Peiu a formulat apel

Pentru aceste considerente, instanța a arătat că va admite şi va valida poprirea înfiinţată prin adresa de înființare a popririi comunicată terțului poprit la data de 27.04.2023, emisă la data de 20.04.2023 în dosarul de executare asupra veniturilor datorate debitorului de către terţul poprit în limita creanței de 43.628,40 lei și că va obliga terţul poprit la plata către Biroul Executorilor Judecătorești şi persoana fizică, la cererea băncii creditoare, a unei cote din suma de bani pe care terțul poprit o datora debitorului începând cu data de 27.04.2023, până la realizarea creanței creditoarei.

Având în vedere că reaua-credinţă nu a fost dovedită, comunicarea popririi realizându-se prin depunerea înscrisurilor în cutia poştală, instanţa a menționat că va respinge ca neîntemeiată cererea de amendare a terţului poprit. Aceste decizii au fost luate de Judecătoria Urziceni pe 4 septembrie 2024. Firma administrată de Adrian Peiu a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Ialomița. Noua instanță, analizând sentinţa ce face obiectul apelului, în raport de criticile formulate, susţinerile părţilor, actele şi lucrările dosarului, dispoziţiile legale incidente, a constatat că apelul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, tribunalul a reţinut că în temeiul art. 478 alin. (3) C.proc.civ. ,,În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi”. Din cuprinsul normei citate rezultă că în calea de atac a apelului nu poate fi modificat cadrul procesual obiectiv sau subiectiv, ceea ce înseamnă, printre altele, că părţile nu pot deduce judecăţii alte pretenţii decât cele care au formulat obiectul judecăţii în primă instanţă și nici nu pot modifica cadrul procesual subiectiv. Normele citate materializează principiul disponibilității, instituind regula conform căreia instanţa de judecată este obligată să se pronunţe în limitele cadrului procesual stabilit de părţi prin cererile şi apărările formulate, neputând să dispună cu privire la mai mult, mai puţin sau altceva decât s-a cerut.

Societatea comercială a considerat că în mod eronat s-a admis cererea de validare a popririi

Analizând criticile invocate de firma administrată de Adrian Peiu, apelantul terţ poprit, împotriva sentinței pronunţate de Judecătoria Urziceni prin care susţine, în esenţă, greşita soluţionare de către prima instanţă a cererii de chemare în judecată, prin prisma probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile şi făcând propria analiză a înscrisurilor aflate la dosar, având în vedere efectul devolutiv al apelului, tribunalul le-a apreciat ca fiind neîntemeiate. În baza probelor aflate la dosar, tribunalul a constatat că, în speţă, contrar celor evidențiate de apelant în cererea de apel, prima instanţă a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, identificând și interpretând judicios prevederile legale incidente, pe care le-a aplicat la situaţia de fapt reţinută, pronunțând o hotărâre legală, în aprecierea instanţei de control judiciar.

În speță s-a arătat că apelantul critică sentinţa instanţei de fond, apreciind că în mod eronat s-a admis cererea de validare a popririi, întrucât, începând cu data de 06.02.2024 , debitorul Adrian Peiu nu mai este salariatul terţului poprit. Tribunalul a reținut că, la data de 20.04.2023, s-a emis adresa de înfiinţare a popririi în dosarul de executare pe care a comunicat-o terţului poprit JCH Optimize Security SRL la data de 25.04.2023 , conform dovezii de comunicare aflate la dosarul instanţei de fond, însă terţul poprit nu a înţeles să se conformeze dispoziţiei de poprire înfiinţate în termenul de 5 zile, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Aşadar, adresa de înființare a popririi i-a fost comunicată terțului poprit la data de 25.04.2023, debitorul Adrian Peiu nu a contestat suma pentru care s-a emis adresa de înfiinţare a popririi, iar instanța de fond în mod corect prin hotărârea atacată a obligat terţul poprit să plătească creditoarei sumele datorate debitorului în limita creanţei de 43.628,40 lei izvorâtă din Contractul de credit, având în vedere că la data de 25.04.2023 debitorul Adrian Peiu avea calitatea de salariat al terţului poprit, fiind în sarcina terţului poprit respectarea dispoziţiilor art. 787 alin. 1 lit. a) Cod de procedură civilă, aceste dispoziţii nefiindu-i incidente terţului poprit doar în situaţia în care debitorul nu ar fi avut calitatea de salariat al său la data primirii adresei de înfiinţare a popririi. Față de considerentele de mai sus, tribunalul a apreciat că criticile formulate de apelant sunt nefondate. Pe 12 iunie 2025, Tribunalul Ialomița a respins apelul formulat de JCH Optimize Security SRL.