News

”Sensibilul” baron Ionel Arsene vrea să scape de pedeapsa din România după modelul Alina Bica. Fostul șef CJ Neamț a fugit în Italia de frica pușcăriei

Ionel Arsene, fost șef al CJ Neamț, ar putea fi următorul fugar din ”lotul Italia” care scapă de pedeapsa cu închisoarea prin bunăvoința justiției din România, după modelul Alina Bica.
17.10.2025 | 21:00
Sensibilul baron Ionel Arsene vrea sa scape de pedeapsa din Romania dupa modelul Alina Bica Fostul sef CJ Neamt a fugit in Italia de frica puscariei
Fugarul Ionel Arsene speră ca justiția să fie blândă cu el / Colaj Fanatik / Surse: Facebook, Hepta
ADVERTISEMENT

După Alina Bica, și fugarul Ionel Arsene vrea să scape definitiv de pedeapsa din România. În 2023, fostul președinte al CJ Neamț a fost condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență.

Fugarul Ionel Arsene vrea să scape de pușcărie invocând prescripția

Ionel Arsene, membru de onoare al clubului elitist al condamnaților fugiți în Italia, face demersuri pentru anularea condamnării primite în martie 2023 pentru trafic de influență. Încurajat de succesul Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT care a scăpat de executarea pedepsei din România, Arsene visează la momentul în care nu va mai fi nevoit să se ascundă.

ADVERTISEMENT

Ionel Arsene a atacat în instanță sentința de condamnare la 6 ani și 8 luni invocând faptul că, în cazul său, a intervenit o lege penală nouă, mai favorabilă. El a făcut referire la Decizia nr 1/2025 (Recurs în Interesul Legii) potrivit căreia termenul de prescripție a răspunderii penale se calculează de la data comiterii primului act material.

În cazul lui Arsene, infracțiunile pentru care a fost condamnat au fost săvârșite în perioada 2013-2015. Asta înseamnă, mai spune fugarul, că la data condamnării, termenul de prescripție (8 ani pentru trafic de influență) era depășit.

ADVERTISEMENT

De ce a fost respinsă, inițial, cererea baronului Arsene

”Prin urmare, acțiunea penală nu mai putea fi exercitată la momentul soluționării definitive a cauzei de către Curtea de Apel Brașov, iar instanţa trebuia să constate intervenirea prescripției răspunderii penale și să dispună încetarea procesului penal pentru toate cele trei infracţiuni de trafic de influenta pentru care eram judecat”, arată Ionel Arsene într-o cerere depusă în instanță.

ADVERTISEMENT

Procesul prin care Ionel Arsene solicită anularea sentinței penale a ajuns în faza de apel, după ce Tribunalul Brașov a respins cererea fostului șef al CJ Neamț. Judecătorii au motivat că Decizia 1/2025 a ICCJ are un efect obligatoriu exclusiv pentru viitor, adică instanțele trebuie să le aplice în cauzele aflate pe rol.

Magistrații spun că ICCJ nu poate modifica hotărâri rămase definitive. Legea spune că deciziile în recurs în interesul legii (RIL) și hotărârile prealabile (HP) nu au un efect retroactiv asupra cauzelor deja soluționate.

ADVERTISEMENT

Mai exact, spun judecătorii, Ionel Arsene ar fi avut succes doar dacă legea penală s-ar fi schimbat efectiv (infracțiunea a fost dezincriminată sau pedepsele au fost reduse) sau CCR a declarat neconstituțională o incriminare (abuzul de serviciu). În cazul de față, deciziile ICCJ pot fi considerate doar noi interpretări ale legii rămase în vigoare.

Fostul șef al CJ Neamț, prea sensibil să facă închisoare

Ionel Arsene a fugit în Italia în urmă cu doi ani și jumătate, el fiind înscris în baza de date a Poliției Române, la secțiunea ”persoane urmărite”. În iunie 2025, judecătorii italieni au refuzat în mod oficial extrădarea în România, după ce fostul lider social-democrat a invocat o stare psihică fragilă care nu i-ar permite să facă față condițiilor improprii în penitenciarele din România.

Avocații baronului Arsene au declarat în instanțele italiene că acesta suferă de ”tulburare depresivă severă” și că ar exista ”un risc foarte mare” de suicid în regimul penitenciar.

De ce a fost condamnat Ionel Arsene

Ionel Arsene a fost condamnat într-un dosar în care DNA l-a acuzat că în 2013, în perioada în care era deputat în Parlamentul României, ar fi primit 100.000 de euro de la o persoană (martor în cauză).

În schimbul sumei de bani, Arsene a promis că va interveni pe lângă unele persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate pentru a constata un pretins conflict de interese în cazul unei alte persoane cu funcție de conducere în administrația locală.

Arsene a fost denunțat de Gheorghe Ștefan zis Pinalti, care și-ar fi dorit să scape de Culiță Tărâță, președinte al CJ Neamț la vremea respectivă, cu care acesta ar fi fost în conflict. Banii ar fi trebuit să ajungă la șeful ANI. Pentru că acest lucru nu s-a mai întâmplat, Ștefan și-a cerut banii înapoi, însă nu a mai primit decât o parte.

Tags: