Sezonul cald va reuși să stopeze coronavirusul? Analiză amplă asupra impactului pe care temperaturile ridicate le-ar putea avea asupra COVID-19

SPECIAL FANATIK
Marian Popovici   
în HotNews
30/03/2020, 15:48
Sezonul cald va reuși să stopeze coronavirusul? Analiză amplă asupra impactului pe care temperaturile ridicate le-ar putea avea asupra COVID-19 SPECIAL FANATIK
Sezonul cald va reuși să stopeze coronavirusul? Analiză amplă asupra impactului pe care temperaturile ridicate le-ar putea avea asupra COVID-19 SURSA: Profimedia

Există ipoteza ca răspândirea noului coronavirus să fie stopată odată ce temperaturile cresc, însă pandemiile nu au aceeași dezvoltare de la un sezon la altul. Cei de la BBC Future au vorbit cu specialiști pe această temă

Vremea caldă va reuși să stopeze coronavirusul?

Multe boli infecțioase se dezvoltă într-un anumit sezon. Gripa apare în general în lunile de iarnă, în timp ce febra tifoidă are tendința de a se răspândi foarte mult în timpul verii. COVID-19 s-a răspândit în mod accelerat după ce a izbucnit în China, în luna decembrie.

Cei de la BBC scriu că majoritatea pandemiilor s-au răspândit când vremea a fost rece și se speculează că odată cu apropierea verii, virusul nu se va mai răspândi. Însă, mulți experți susțin că nu trebuie să ne bazăm pe faptul că COVID-19 se va potoli și va dispărea în anotimpul de vară.

“STUDIU: trei coronavirusuri, toate obţinute de la pacienţi, au arătat că se răspândesc în sezonul de iarnă”

Și au toate motivele să fie atenți. Virusul COVID-19 – care a fost numit oficial SARS-CoV-2 – este prea nou pentru a avea date despre cum va fi afectat de schimbarea sezonieră. Virusul “SARS” este apropiat de COVID-19, iar acest SARS, care s-a răspândit în 2003, a fost repede înăbuşit, astfel că au fost puţine informaţii despre cum a fost afectat în diferite sezoane.

Însă, conform celor de la BBC există indicii de la alte coronavirusuri care au afectat omul dacă virusul COVID-19 poate deveni unul de sezon. Un studiu condus în urmă cu 10 ani de Kate Templeton de la Centrul de Boli Infecţioase din cadrul Universităţii din Edinburgh a relevat faptul că trei coronavirusuri, toate obţinute de la pacienţi au arătat că se răspândesc în sezonul de iarnă.

Răspândirea rapidă în lume sugerează că virusul preferă condiţiile de rece şi uscat

Virusurile au fost mai agresive între decembrie şi aprilie. Un al patrulea coronavirus, care a fost depistat la pacienţii cu un sistem imunitar slab, a fost mult mai sporadic. Aceste indicii spun că virusul COVID-19 ar putea varia în diverse sezoane. Răspândirea rapidă în lume sugerează că virusul preferă condiţiile de rece şi uscat.

O analiză în care a fost comparată vremea în 500 de locaţii în jurul globului care au avut cazuri de coronavirus sugerează o legătură între răspândirea virusului şi temperatură, viteza vântului şi umiditate. Un alt studiu arată că temperaturile mai mari înseamnă o incidenţă mai mică a virusului COVID-19, însă notează că doar temperatura ridicată nu poate stopa răspândirea.

În plus, există unele studii nepublicate care sugerează că în climele temperate şi reci, oamenii sunt mult mai vulnerabili la infectarea cu COVID-19, fiind urmate de regiunile aride. Părţile tropicale ale lumii ar putea fi cele mai puţin afectate spun cercetătorii.

“Cu cât virusul rămâne mai stabil în natură, cu atât este mai mare capacitatea de a infecta alţi oameni şi de a deveni epidemic”

Studiile au arătat că virusul Sars-CoV-2 poate trăi până la 72 de ore pe suprafeţe precum plastic sau metal, la temperaturi între 21 şi 23 de grade Celsius, în umiditate relativă de 40%. Însă alte studii arată că virusul poate rezista 28 de zile pe un dulap de metal.

Coronavirusul SARS, “înrudit” cu COVID-19, a fost demonstrat că poate rezista în cele mai bune condiţii în zone reci şi condiţii uscate. De exemplu, virusul SARS uscat pe suprafeţe plane este infecţios pentru 5 zile, între 22 şi 25 de grade Celsius temperatură şi umiditate relativă de 40-50%. Cu cât temperatura şi umiditatea sunt mai mari, cu atât mai puţin rezistă virusul.

“Climatul intră în joc şi afectează stabilitatea virusului în afara corpului uman când este expectorat prin strănut sau tuse, spre exemplu. Cu cât virusul rămâne mai stabil în natură, cu atât este mai mare capacitatea de a infecta alţi oameni şi de a deveni epidemic.

Cum Sars-CoV-2 s-a răspândit repede în lume, marea răspândire a intervenit în special în locurile în care se înregistra vreme rece şi uscată”, spune Miguel Araujo, de la Muzeul National de Ştiinţe ale Naturii din Madrid.

“Virusul s-a răspândit mai mult în oraşe şi regiuni ale lumii unde temperaturile medii au fost între 5 şi 11 grade Celsius şi umiditatea relativă a fost joasă”

O analiză recentă publicată de BBC arată că pandemia de coronavirus va fi mai puţin sensibilă la vreme decât speră mulţi. Există multe modele de răspândire în jurul lumii cu cele mai multe cazuri în afara tropicelor.

Dacă virusul COVID-19 are o sensibilitate similară la temperatură şi umiditate, atunci cazurile de coronavirus vor apărea în mod diferit în jurul lumii: “Este rezonabil să ne aşteptăm ca două virusuri să împartă un comportament similar. Dar nu este o ecuaţie cu o variabilă. Virusul se răspândeşte de la om la om.

Cu cât oamenii intră mai mult în contact, cu atât va fi virusul mai infecţios. Comportamentul oamenilor este cheia de a înţelege propagarea virusului”, spune profesorul Araujo.

Un studiu al Universităţii din Maryland arată că virusul s-a răspândit mai mult în oraşe şi regiuni ale lumii unde temperaturile medii au fost între 5 şi 11 grade Celsius şi umiditatea relativă a fost joasă.

“Este aproape imposibil ca oamenii să fie imuni la acest coronavirus până în momentul în care au fost infectaţi şi se recuperează”

Însă, de asemenea, au fost înregistrat un număr considerabil de cazuri la tropice. O analiză recentă despre răspândirea virusului în Asia, făcută de cercetătorii de la Harvar Medical School, arată că pandemia de coronavirus va fi mai puţin sensibilă la schimbările de vreme decât se aşteaptă mulţi.

Concluzia celor de la Harvard este că răspândirea rapidă în regiunile reci şi uscate din China, precum Jilin sau Heilongjiang, alături de transmisia în locaţiile tropicale precum Guangxi sau Singapore, sugerează că temperaturile şi umiditatea crescute în primăvară şi vară nu vor duce la un număr mai mic de cazuri şi atunci va fi nevoie de intervenţia exclusivă a domeniului de sănătate publică pentru a controla infecţiile (distanţarea socială se dovedeşte crucială).

Conform celor de la BBC, cum virusul COVID-19 este nou, este aproape imposibil ca oamenii să fie imuni la acest coronavirus până în momentul în care au fost infectaţi şi se recuperează. Asta înseamnă că virusul se va răspândi şi boala cauzată va fi diferită faţă de virusurile endemice (care au cauze locale).

“Nu există o dovadă că virusul COVID-19 are un comportament de virus sezonier”

Calea aerului a fost principala rută prin care virusul s-a răspândit atât de rapid în lume, spune Vittoria Colizza, director de cercetare la French Institute of Health and Medical Research. Dar, odată ce începe să se răspândească în comunitate transmisia se face ce contactul apripiat între oameni.

Stoparea acestui contact ar trebui să reducă rata infecţiilor. Asta încearcă multe guverne să facă prin izolarea populaţiei la domiciliu: “Nu există o dovadă că virusul COVID-19 are un comportament de virus sezonier”, spune Colizza.

Dacă infectările cu Covid-19 vor scădea în următoarele luni, asta ar putea să se întâmple din mai multe motive: măsurile de prevenţie precum carantina şi izolarea au reuşit, există o creştere a imunităţii la populaţie sau poate fi un efect al sezonului rece, scrie BBC.

“Dacă virusul COVID-19 va fi mai vulnerabil în vară, atunci sistemele de sănătate ar putea să profite şi să stopeze această pandemie”

Însă, specialiştii atrag atenţia: “Dacă va fi un efect sezonier, ar putea masca impactul celorlalte două. În ţări în care izolarea a fost mai dură şi oamenii nu s-au expus, atunci nu am fi surprinşi să avem un al doilea val în toamnă şi iarnă”, spun specialiştii contactaţi de BBC.

Însă, şi dacă virusul COVID arată o vulnerabilitate sezonieră, este greu de crezut că va dispărea în totalitate în vară: “Paşii pe care îi facem pentru aplatizarea curbei sunt costisitori din punct de vedere economic, însă ei ar putea să ne ajute să împingem pandemia în vară şi dacă există o anumită vulnerabilitate sezonieră, asta ar putea să acorde sistemului de sănătate timpul de pregătire de care are nevoie”, scriu cei de la BBC Future.

Astfel, încă nu s-a demonstrat nicio legătură între faptul că sezonul cald ar putea să stopeze răspândirea coronavirusului, însă dacă virusul COVID-19 va fi mai vulnerabil în vară, atunci sistemele de sănătate ar putea să profite şi să stopeze această pandemie.

  • 724.201 de cazuri confirmate de coronavirus există la nivel global
  • 34.026 de decese s-au înregistrat din cauza COVID-19
Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles