Dincolo de rolul pe care-l are în societate, Biserica Ortodoxă Română s-a transformat într-un business de milioane de euro pe an.
Biserica Ortodoxă Română este împărțită în mai multe unități administrativ-teritoriale cu personalitate juridică, numite eparhii. Fiecare dintre acestea este condusă de un episcop, care este, la rândul lui, subordonat ierarhilor cu grade superioare: arhiepiscop, mitropolit, patriarh.
FANATIK a aflat care sunt ierarhii care contribuie cel mai mult la bugetul Bisericii Ortodoxe Române. Pentru a realiza acest clasament, au fost consultate informațiile raportate de eparhii la Ministerul Finanțelor, și se referă la profitul brut pentru anul 2021.
Cea mai profitabilă mitropolie este, de departe, cea a Munteniei și Dobrogei, condusă de Patriarhul Daniel, care a raportat un profit brut de 15,5 milioane de euro. Aproape o treime din această sumă a fost realizată de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, condusă de părintele Ciprian Spiridon (4,5 milioane lei).
Rezultate foarte bune a avut și Arhiepiscopia Timișoarei, condusă de Mitropolitul Ioan Selejan (3,69 milioane lei) și cea a Romanului și Bacăului, avându-l în frunte pe ÎPS Ioachim (2,85 milioane lei).
Cea mai puțin profitabilă eparhie este Episcopia Caransebeșului (PS Lucian), cu 11.500 de lei. Nicio eparhie nu a ieșit în pierdere, în 2021.
În schimb, cea mai puțin profitabilă arhiepiscopie este cea a Clujului, Maramureșului și Sălajului, cu 2,1 milioane lei, profit. Nu toate eparhiile și-au raportat cifrele la Ministerul Finanțelor.
Un profit neașteptat de modest l-a avut Arhiepiscopia Bucureștilor, ”fieful” lui ÎPS Daniel (1,7 milioane lei), abia a cincea eparhie în mitropolia din care face parte.
Nici ÎPS Teodosie nu a performat la acest capitol. Arhiepscopia Tomisului a făcut un profit de aproximativ 150.000 de lei, printre cele mai slabe din întreaga țară.
În 2021, Biserica Ortodoxă Română a obținut un profit total de aproximativ 41,3 milioane lei, adică 8,3 milioane euro.
Total: 41.346.739 de lei (8,3 milioane euro)