Nimeni nu răspunde pentru ce pățești în spital. România n-are lege pentru siguranța pacientului. 40% dintre spitale n-au raportat nicio eroare medicală

Consiliul Naţional pentru Siguranţa Pacientului face apel la realizarea unui pachet legislativ care să cuprindă reguli clare, aplicabile şi care să le garanteze celor aflaţi în suferinţă accesul la cele mai rapide şi bune soluţii pentru ei.

Consiliul, format din societăţi ştiinţifice şi asociaţii de pacienţi și aflat în coordonarea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), consideră că este nevoie de „proceduri, protocoale şi ghiduri care să fie puse în practică în toate unităţile medicale din ţară, care să nu rămână pe hârtie”.

Siguranța pacientului, lipsită de reguli clare în legislația din România

Consiliul solicită unităţilor medicale, dar şi autorităţilor de resort, să identifice cu exactitate care sunt şi cum pot fi acoperite necesităţile pentru a consolida siguranţa pacientului şi accesul acestuia la îngrijire şi terapie, pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării sale în cazul bolilor cronice, precum şi pentru evitarea deteriorării stării sau a evoluţiilor fatale, inclusiv printr-un tratament profilactic, în cazul afecţiunilor acute, în primul rând în cazul infectării cu virusului SARS-CoV-2.

“Consiliul Naţional pentru Siguranţa Pacientului pledează pentru stabilirea de politici şi implementarea de proceduri, protocoale şi ghiduri care să fie puse în practică în toate unităţile medicale din ţară, care să nu rămână pe hârtie.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Pentru aceasta, este nevoie de formarea şi implementarea culturii siguranţei pacientului atât în rândul profesioniştilor din sănătate, cât şi în rândul pacienţilor şi aparţinătorilor”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional pentru Siguranţa Pacientului, prof. dr. Mircea Enescu, citat de Agerpres.

România nu are o definiție a erorilor medicale aliniată cu majoritatea țărilor dezvoltate

Potrivit raportului „Siguranța pacientului în actul medical”, realizat de Observatorul de Sănătate, România nu are o definiție a erorilor medicale aliniată cu majoritatea țărilor dezvoltate, principalele concepte asemănătoare fiind cele de malpraxis și evenimente adverse asociate asistenței medicale. Conceptele nu se suprapun complet definiției erorii medicale, omițând acele erori care nu au efecte asupra pacienților.

Sistemul de raportare a evenimentelor adverse funcționează doar în unitățile sanitare cu paturi, iar cele mai multe raportări se referă la infecțiile intraspitalicești, erorile de medicație și căderile.

În ciuda unui număr tot mai mare de unități medicale care fac astfel de raportări, peste 40% dintre spitalele înregistrate în sistemul informatic al ANMCS nu au raportat vreun eveniment advers în anul 2020.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Potrivit aceluiași raport, cu excepția infecțiilor intraspitalicești, raportarea erorilor medicale în România este voluntară, situație care, împreună cu un proces de raportare insuficient reglementat și cu o metodologie ambiguă, face ca unitățile spitalicești să nu fie înclinate către implementarea unei culturi a raportării erorilor medicale.

Printre deficiențele legate de evenimentele medicale adverse, autorii analize au mai identificat și lipsa unor rapoarte detaliate de analiză și interpretare a evenimentelor adverse înregistrate. De asemenea, nu s-a putut identifica dacă și cum sunt luate măsuri concrete pentru reducerea frecvenței evenimentelor adverse raportate.

Taxele prohibitive pentru experți blochează investigarea malpraxisului

Principalele entități responsabile pentru aceste situații sunt reprezentate de Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică și de Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor.

Din datele adunate în cadrul analizei, de la 31 de DSP-uri din țară, peste jumătate dintre sesizările adresate Comisiilor de malpraxis sunt respinse pe motiv de lipsă a documentelor sau neplată a taxei pentru experții care ar trebui să analizeze cazul.

Tariful experților variază între 1.000 și 4.000 de lei, tarif care trebuie achitat de pacient pentru ca un caz să fie analizat de comisiile de malpraxis.

Mai mult, comisia din cadrul DSP poate doar să constate existența unui caz de malpraxis, fără a putea să ia măsuri concrete pentru a adresa aceste cazuri, pe lângă numeroase alte bariere birocratice și incoerențe procedurale identificate în cadrul mecanismului său de funcționare.

Ce se întâmplă cu cazurile grave? Sancțiuni în doar 0,7% din cazurile analizate

Pe de altă parte, Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor au la îndemână instrumentele necesare pentru a lua măsuri concrete în cazurile de malpraxis identificate, nefiind însă principalul domeniu de activitate al acestor entități. Potrivit raportului, în cinci ani, comisiile de disciplină ale colegiului au dat sancțiuni reale doar în 0,7% din cazurile analizate.

La lansarea raportului Tar Gyongyi, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Harghita, declara că majoritatea pacienților se pierd în haosul birocratic și multe plângeri sunt abandonate din cauza costurilor ridicate.

O altă problemă o reprezintă și numărul mic de specialiști care își asumă, care nu refuză să analizeze un posibil caz de malpraxis.

„Colegii se cunosc și există un anumit interes să ne protejăm reciproc. Ar trebui eliminate aceste situații astfel încât nimeni să nu fie nevoit să-și condamne sau să-și absolve colegul. (…) Noi în România de foarte multe ori ne furăm singuri căciula”, a subliniat șefa DSP Harghita, citată de G4Media.

Dosarele de malpraxis trenează cu anii

Inspecţia Judiciară a descoperit peste 200 de cazuri de malpraxis nerezolvate, mai vechi de doi ani. Cele mai multe sunt în Bucureşti, Constanţa şi Argeş. Mersul greoi este influenţat, adesea, de întârzierea cu care vin expertizele medico-legale, dar şi de faptul că dosarele sunt plimbate de la un un poliţist la altul.

Dosar ajuns în instanță după aproape 10 ani

O femeie reclamat statul român la CEDO pentru tergiversarea cazului. Camelia Mărciulescu a făcut plângere penală în 2008.

„A durat 9 ani şi 10 luni ca dosarul să ajungă în instanţă. Doctorii, personalul medical nu îşi mai aduc aminte mare lucru. În următorii doi ani, dacă nu am terminat cu judecata, se prescrie fapta. Pentru o singură expertiză de la IML am aşteptat un an şi 9 luni, pentru necropsie am aşteptat 9 luni”, povestea în 2018 Camelia Mărciulescu pentru Digi24.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, la începutul anului 2020 Judecătoria Sectorului 1 a decis achitarea medicului care a efectuat operația de cezariană și a respins acţiunea civilă introdusă de Camelia Mărciulescu și fostul ei soț (cei doi au divorțat în februarie anul acesta). Sentința a rămas definitivă după respingerea apelului introdus de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și cei doi foști soți.

Cazul Ciomu a adus malpraxisul în atenția publicului

În iulie 2004, chirurgul urolog Naum Ciomu secționa din greșeală penisul unui bărbat de 34 de ani căruia ar fi trebuit să-i extirpe un testicul.

Pe 31 iulie 2004, doctorului Naum Ciomu i-a fost retras dreptul de liberă practică, șapte luni mai târziu experții de la Institutul de Medicină Legală ”Mina Minovici” concluzionând că Naum Ciomu avea discernământ în momentul operației.

Victima a primit în 2008 o despăgubire uriașă, 500.000 de euro, pe care i-a plătit municipalitatea bucureșteană, spitalul Theodor Burghele (Panduri) fiind în subordinea acesteia.

Deși a pierdut dreptul de liberă practică, Naum Ciomu a continuat să predea la catedra Facultății de Medicină din București, dar și să ofere consultații.

Spitalul Floreasca continuă lupta cu medicul Mircea Beuran

În ianuarie 2020, o pacientă care urma să fie operată de chirurgul Mircea Beuran a luat foc pe masa de operație și a murit ulterior.

Dat afară din Spitalul Floreasca, Mircea Beuran a contestat măsura instituției în instanță. În vara acestui an, judecătorii i-au admis cererea și au hotărât reîncadrarea acestuia în funcția anterioară concedierii și plata unui număr de salarii compensatorii.

Mai mult, Mircea Beuran și-a câștigat atunci dreptul de a reveni imediat la șefia secției de chirurgie această decizie fiind executorie.

Procesul continuă și astăzi, Spitalul Floreasca făcând apel la decizie.

Între timp, medicul a fost trimis în judecată și de procurorii DNA care îl acuză că a primit mită 10.000 de euro pentru a aranja câștigarea unui post de asistent universitar în specialitatea chirurgie generală.