Sport

„Silviu Lung ne-a transmis că nu poate lua de la gura copiilor săi pentru copiii mei orfani” Reportaj tulburător la Moțăței

Au trecut mai bine de 7 ani de la accidentul mortal produs de Silviu Lung. Familia Nițu, distrusă de pierderea capului familiei pe 8 ianuarie 2014 povestește dezamăgită cum fosta legendă a Craiovei a rupt total legătura cu ei după sentința din proces.
09.06.2021 | 20:14
Silviu Lung nea transmis ca nu poate lua de la gura copiilor sai pentru copiii mei orfani Reportaj tulburator la Motatei
„Silviu Lung ne-a transmis că nu poate lua de la gura copiilor săi pentru copiii mei orfani” Reportaj tulburător la Moțăței
ADVERTISEMENT

Ramona Nițu, actuală Stoica, a reconstituit pentru FANATIK drama din urmă cu 7 ani: „Fata mea, Andreea, a stat o lună în comă indusă la terapie intensivă, băiatul, deși minor, a avut sânge rece și a fost primul care a realizat că tatăl său a murit. Îi căuta pulsul!

Reportaj tulburător la 7 ani de la accidentul mortal provocat de Silviu Lung, fosta legendă a Craiovei Maxima

„Pe doamna Ramona o căutăm… De la…” Nu e nevoie să continuăm. Doamna brunetă din fața noastră era deja pusă în gardă. „Știu, de la Fanatik sunteți. Mi-a zis Andreea că ați vorbit cu ea la Craiova și că o să veniți până la noi, la Moțăței”.

ADVERTISEMENT

Personajele: Ramona Nițu, actuală Stoica, este mama Andreei Nițu, 24 de ani acum, care, în fatidica zi de 8 ianuarie 2014, a fost alături de fratele său, Andrei Nițu, 22 de ani acum, în Renault-ul condus de tatăl lor, Constantin Dan Nițu. Se întorceau în acea mohorâtă miercuri de la școală, de la Craiova. Mercedesul condus de Silviu Lung, care venea dinspre Calafat, a intrat pe contrasens și a lovit frontal mașina familiei Nițu. Constantin Dan Nițu a decedat pe loc, accidentul teribil producându-se în prima curbă de la ieșirea din Pădurea Radovan, undeva la circa 20 de kilometri de Craiova. Între Radovan și Podari.

Locul accidentului mortal din 8 ianuarie 2014, între Podari și Radovan, are de câțiva ani și crucea lui Dan Nițu, făcută de copiii săi

Silviu Lung, un an și patru luni de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă

După un proces care a durat mai bine de doi ani, Silviu Lung a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă și vătămare corporală. Lăsase trei copii orfani (Andreea și Andrei mai au un frate, pe Alex) și o femeie văduvă. Familia Nițu din Moțăței.

ADVERTISEMENT

Doamna Ramona lasă deoparte treburile de prin curte. E un soare de primăvară și o liniște de sat. Ramona nu prea are tragere de inimă să reînvie amintiri dureroase. Dar, din vorbă în vorbă, cu micuțul Rimaro făcându-și de lucru pe lângă noi, Ramona Nițu, actuală Stoica, ne cuplează emoțional la tragedia din 8 ianuarie 2014, dar și la urmările acesteia în viața tuturor celor implicați.

„Soțul meu rămăsese cu capul în piept, i se secționase coloana! Băiatul realizase că tatăl său murise… Îi căuta pulsul!”

„Soțul a murit pe loc în accident. Andrei, băiatul, stătea pe locul din dreapta și avea centura pusă, asta fiind șansa lui, în timp ce Andreea era, fără centură, în spatele soțului meu. Andrei, care avea 15 ani atunci, a fost incredibil de curajos. Nu știu de unde a avut atâta sânge rece să se comporte cum a făcut-o în toată tragedia aceea. S-a dat jos imediat din dreapta, avea doar niște zgârieturi de la centura de siguranță și s-a dus direct la taică-su, pe partea cealaltă. Avea capul în piept…

ADVERTISEMENT

Nici nu se gândea Andrei că murise deja… I-a pus mâna la inimă și parcă nu simțea bătăile inimii… El mi-a povestit toate astea… Atunci i-a venit ideea să-i ia pulsul și a văzut că taică-su nu avea puls. A realizat într-o secundă că a murit! Am aflat apoi că a murit pe loc pentru că i se secționase coloana vertebrală”.

„Andrei a dus-o repede pe sora sa pe un mal de pământ de teamă că va exploda mașina”

„Andrei al meu nu s-a pierdut nicio clipă. A deschis ușa din spate unde stătea Andreea, era inconștientă… Andrei a luat-o în brațe și a dus-o mai departe de mașină, a învelit-o într-o geacă a lui și a pus-o acolo, pe un mal de pământ… Mi-a explicat de ce i-a dat prin cap să facă asta… Soțul meu tocmai făcuse plinul la mașină, venind de la Craiova, de unde-i aducea de la școală pe copii. Mașina era pe gaz și lui Andrei i s-a făcut teamă imediat că poate exploda după impactul cu mașina lui Silviu Lung.

ADVERTISEMENT

Andrei s-a comportat ca un om matur, cu mult discernământ, fără panică, atent să rezolve situația prin care treceau. De fapt, acest lucru mi l-a spus și comisarul Ungureanu, cel care a venit la locul accidentului, și care l-a lăudat pe băiat. «Incredibil cum a putut să se comporte băiatul dumneavoastră, Andrei, la 15 ani! Cu capul pe umeri, a dat declarații, a povestit totul, a avut grijă de sora lui. Atâta sânge rece eu nu am mai văzut la un puști!», au fost cuvintele comisarului Ungureanu pentru mine”, ne povestește Ramona Nițu, cu lacrimi în cuvinte.

Coșmarul prin care a trecut Andreea Nițu. „O lună a fost ca o legumă! Nu ne recunoștea, zicea că sunt soru-sa”

„Nici nu mai vreau să-mi amintesc prin ce a trecut Andreea. Ea a fost transportată imediat la spital. Avea un hematom pe partea stângă, de mărimea unei scobitori… A ajuns la terapie intensivă și a stat în comă indusă până la operația care s-a produs abia peste o lună. Era ca o legumă, făcea pe ea de multe ori, nu recunoștea pe nimeni, avea un mers rău, nu-și putea ține echilibrul… Îmi dau lacrimile doar când îmi amintesc lucrurile acelea, clipele groaznice prin care am trecut. Zicea că sunt soru-sa, deși nu are nicio soră… (n.r. – Ramona Nițu se oprește puțin să-și șteargă colțurile umede ale ochilor)

Andreea nu-și amintea nimic nici de la accident, dar profesorul doctor de la Baltazar mi-a zis că e mai bine așa, să nu-și mai amintească… Cine știe ce alte sechele vin după aceea… Ceea ce s-a întâmplat imediat după operația de la o lună de la accident a fost o minune de la Dumnezeu. Când a ieșit din sala de operații, am întrebat-o, cu jumătate de gură. «Andreea, știi cine sunt?» / «Cum să nu știu, mami!» Și acum mi se zbârlește părul pe mine când vă povestesc și îmi amintesc. Din acel moment am știut că fata mea s-a întors acasă și că își va reveni sigur”.

„Ambii mei copii au acceptat ce s-a întâmplat cu tatăl lor. Nu au avut nevoie de psiholog”

„Nici Andreea, nici Andrei nu au avut nevoie de psiholog, deși am discutat problema asta. Au acceptat ceea ce s-a întâmplat cu tatăl lor, pentru că nu se mai putea schimba nimic.

Andrei s-a căsătorit de tânăr și s-a apucat de afaceri. Are o firmă și face case la cheie în zonă. Se descurcă foarte bine și parcă îl văd pe tatăl său. Seamănă leit cu el. Și fizic, și la gesturi, și la vorbă, la tot. Parcă-l revăd pe fostul meu soț de fiecare dată când vine Andrei la mine.

Andreea este la facultate la Craiova. De fapt, două facultăți, una cu plată, alta fără. Studiază pentru că îi place foarte mult, e un copil care din nota 10 nu a ieșit până a plecat de la Moțăței. Și continuă pe aceeași linie”.

„Silviu Lung i-a pus Andreei pe card bani până la proces. După sentință, gata, niciun semn! Ca și când nu a mai existat!”

„Ce să vă spun de domnul Silviu Lung? E ca și cum nu mai există pentru noi… A fost în viața noastră doar cât l-a omorât pe soțul meu și apoi doi ani până ce s-a terminat procesul. A promis atunci, imediat după accident, că va avea grijă de Andrei și de Andreea toată viața. Într-adevăr, ne-a dat vreo 7.000 de lei la înmormântare, apoi, lună de lună, până s-a terminat procesul în martie 2016, îi punea Andreei pe card cam 1.000 de lei.

După ce s-a dat sentința, gata, a fost ca și când nu a mai existat! Niciun semn de viață… Niciun telefon… Avea doar interesul, probabil sfătuit de avocați, să se poarte bine cu noi până scapă de tribunal. A primit un an și patru luni cu suspendare, pedeapsa e oricum mică, dar nu despre asta e vorba. Ci de faptul că a dispărut fără urmă după decizia tribunalului. Dumnezeu ne-a ajutat, nu Silviu Lung!”

Discuție incredibilă cu Mihaela Lung. „Ar fi bine să ne vedem fiecare de familiile noastre. Silviu e șocat și nu știu când își revine”

„Eu nu am mai vorbit cu Silviu Lung după proces, dar am avut o singură discuție cu soția lui, Mihaela. Până la proces ne sunau și ea, și el, de ziua copiilor, de Sărbători. După, nimic! Am vorbit atunci cu Mihaela și mi-am dat imediat seama ce va urma. Probabil femeia avea impresia că am sunat-o să o întreb de bani, de ajutoare, de chestii de genul… Nici vorbă…

Voiam să știu cum a primit Silviu Lung decizia tribunalului, și ea m-a luat la rost. «Ar fi bine să ne vedem fiecare de familiile noastre. Doar nu vrei să iau de la gura copiilor mei și să le dau copiilor tăi», au fost cuvintele care m-au lăsat fără replică. Nu cerusem nimic, mi-a zis că Silviu Lung nu poate și nu vrea să vorbească pentru că e șocat în continuare de ce se întâmplase în urmă cu doi ani.

Eu nu doream vreun ban de la ei, așteptam să vină despăgubirile de la asigurări, unde am avut mari probleme cu avocații, dar mi-aș fi dorit ca Silviu Lung să se intereseze măcar de soarta Andreei și a lui Andrei. Mai ales că ea e la facultate la Craiova, unde e și familia Lung, dar nu a căutat-o nimeni să vadă dacă o avea fata nevoie de ceva. Dacă se descurcă, dacă e bine, sănătoasă… Asta după ce domnul Silviu a promis că va avea grijă de copii toată viața! El cu gura lui a spus-o în disperarea aceea de după accident”.

  • 400.000 de lei, adică vreo 80.000 de euro, a primit despăgubiri familia victimei din partea asigurărilor după decizia instanței: Andreea – 180.000 de lei, Andrei – 70.000 de lei, Alex – 70.000 de lei, Ramona Nițu – 12.000 de lei
  • 180.000 de lei „și-au tras” avocații din suma de mai sus, la acești bani adăugându-se sechestru pe pământul și casa unde s-au născut copiii! Avocaților nu le-a fost suficient cât au luat de pe spatele familiei victimei!

„Domnul Silviu este undeva în trecut, nu ne mai interesează. Unii au bani și relații, noi…”

„Sunt dezamăgită de Silviu Lung, nu pot spune că sunt supărată pe el. Îi doresc sănătate la toată familia, în rest ce pot să zic? Dumnezeu a avut grijă de noi să trecem peste acest hop mare din viața noastră. Eu m-am recăsătorit, noul meu soț m-a luat la pachet, ca să spun așa, cu toate problemele astea pe cap, dar am avut noroc. Avem și un băiețel, Rimaro de cinci ani, și ne vedem de viața noastră.

Ramona Nițu, actuală Stoica, și cel mai mic membru al familiei sale

Andreea e bine la Craiova, Andrei s-a căsătorit, cel mic, Alex, face și el în curând 18 ani. Noul soț a fost cel care i-a ținut în școală pe copii și a avut grijă de ei ca și cum ar fi fost ai lui. Domnul Silviu este undeva în trecut, nu mă mai interesează. Unii au bani și relații, de noi a avut grijă Bunul Dumnezeu”, mai spune doamna Ramona Stoica, fostă Nițu.

Andreea Nițu (stânga), alături de logodnic și fratele ei, Andrei Nițu (dreapta), împreună cu soția

„La începutul anului i-am făcut lui Dan parastasul de 7 ani. Va fi mereu cu noi!”

Nu vrea să facem poze, dar o convingem până la urmă. Avem un ajutor important în băiețel, pentru că Rimaro vrea neapărat să apară în fotografii. „Stau cum vrei, doar fă poza”, ne provoacă puștiul de cinci ani cu mișcări de viitor star de cinema. E mulțumit abia când i se transmite că pozele au ieșit super. Ne luăm la revedere de la Ramona Stoica. Un accident dramatic care a distrus capul unei familii de oameni simpli este povestit într-o după-amiază de primăvară în curtea unei case din Moțăței, județul Dolj. Am ascultat detalii tulburătoare la ceva mai mult de 7 ani de la producerea dramei. „I-am făcut parastasul de 7 ani la începutul anului. El va rămâne mereu cu noi!” Poarta de la numărul 60 și un pic se închide în urma noastră.

Silviu Lung: „Credeți-mă, nu pot să vorbesc! Nimeni nu știe ce e în sufletul meu”

  • Singura reacție pe care Silviu Lung a avut-o pentru FANATIK a fost o înșiruire de câteva fraze în care a lăsat impresia că nu a depășit nici acum, după 7 ani, șocul zilei de 8 ianuarie 2014.
  • Andreea Nițu, fiica victimei, e convinsă că indiferent ce spune nu se mai întâmplă nimic. „Îl mai aduce cineva înapoi pe tăticul meu?”.

Ne întoarcem de la Moțăței spre Craiova. Nu știm exact locul unde s-a produs tragedia, știm că e între Radovan și Podari, așa că suntem atenți la curbe și la… cruci. Andrei Nițu a reușit, împreună cu sora sa, să pună o cruce la locul accidentului în memoria părintelui lor. A durat mai mult timp, pentru că în zonă au fost ceva lucrări la carosabil.

„Scurtă mi-a fost viața pe acest pământ… În puterea vieții eu v-am părăsit”

Imediat după ce ieșim din pădure, la prima curbă, ușor în pantă, vedem o cruce pe partea opusă a drumului. Adică exact pe banda pe care circula Renault-ul condus de Dan Nițu. Noi venim pe direcția pe care se deplasa Silviu Lung. Dinspre Calafat. Chiar lângă crucea ridicată de frații Nițu este un drum de țară. Apucăm să intrăm pe el, parcăm. Avem în față tot peisajul în care s-a produs drama de atunci. Acum e soare, bate un vânticel de primăvară, pe 8 ianuarie 2014 era ceață, un carosabil umed… Vedem crucea, poza celui care împlinea 42 de ani peste trei săptămâni și textul de pe ea.

„Scurtă mi-a fost viața pe acest pământ / Și moartea nemiloasă m-a dus la mormânt / Ca un crin de vară frumos înflorit / În puterea vieții eu v-am părăsit”. Mașinile trec cu viteză pe șoseaua de lângă… Da, ea, nenorocita de viteză…

Mărturisirea lui Silviu Lung pentru FANATIK: „Sincer, nimeni nu știe ce e în sufletul meu. Și nici nu o să afle…”

Cu viteza neadaptată la condițiile de trafic a intrat Mercedesul lui Silviu Lung în acea curbă. A fost fatal. Tot pe nepusă masă, cu viteză s-ar putea spune, intrăm și noi în viața actuală a lui Silviu Lung. Singura lui reacție este o înșiruire de câteva fraze, cu pauze destul de mari, dar și cu un reproș adresat direct. „V-am răspuns pentru că aveam numărul salvat. Nu bănuiam că mă sunați pentru așa ceva…”

Da, Silviu Lung are o voce de parcă acum câteva minute s-a întâmplat nenorocirea. Nici nu poți apăsa prea mult „pedala” pentru a obține o explicație a modului cum s-a comportat după proces cu rudele victimei. „Credeți-mă, nu pot să vorbesc de suferința asta! Nimeni nu știe ce e în sufletul meu. Nu o să pot să mai vorbesc vreodată. Mă va urmări toată viața… Sincer, nimeni nu știe ce e în sufletul meu. Și nici nu o să afle…” Apucăm doar să ne luăm „la revedere”, convorbirea se întrerupe… În aer rămâne o senzație nedefinită. Așa, ca o lovitură în moalele capului… La peste 100 de kilometri la oră, pe un drum umed și cu o ceață deasă…

„Nu pot înțelege cum Silviu Lung a dispărut după proces ca și când nu ar fi fost”

Andreea Nițu este studentă în Craiova. A absolvit Chimie Farmaceutică, studia Kinetoterapie și motricitate specială. Sau așa era acum puțin timp, când am făcut reportajul. Atunci nu am apucat să ne intersectăm. Avea niște cursuri on-line, apoi o programare la stomatolog. Am povestit puțin pe telefon. O voce hotărâtă din start. Se simte că viața i-a pus piedici și nu a avut altceva de făcut decât să se ridice și să lupte. E pe drumul cel bun.

Nu e încântată prea mult de o discuție despre Silviu Lung. „Ce ar mai fi de spus despre domnul Silviu Lung? Nu se mai poate schimba nimic. El nici nu acceptă să dea vreo declarație despre ce a fost atunci și asta pot înțelege, pentru că e tragic totul. Dar nu pot înțelege modul cum s-a comportat după decizia de la proces. A dispărut ca și când nu a fost… Asta este, nu vreau să vorbesc nici eu mai mult… Îl mai aduce cineva înapoi pe tăticul meu?”. Andreea Nițu, fetița lui Dan, aflată pe locul din spatele tatălui său în momentul impactului. Acum, o femeie care luptă cu succes pentru pasiunile sale.

Scrisoarea dureroasă: „Iartă-mă, te rog, tată / Dacă ți-am greșit vreodată… Astea acum n-ar mai conta / Dacă-n viață te-ai afla”

Andreea Nițu nu-l uită pe tatăl său nici pe rețelele de socializare. O poezie pe care a postat-o pe propriul FB, acum mai bine de trei ani, atrage atenția în mod deosebit. Se intitulează „Tată” și se vrea, probabil, o scrisoare prin care Andreea vrea să-și ceară scuze pentru timpul pe care destinul nu i l-a mai oferit de a-l avea alături pe părintele său.

„Aș vrea tată înc-odată / Să te văd intrând pe poartă / Cum pășești încetișor / Și să te cuprind cu dor.

Să te duc direct în casă / Și să te așez la masă / Să îți povestesc cum parcă / Viața zilnic mă încearcă.

Să m-asculți, să mă oprești / Apoi cald să îmi vorbești / Să mă liniștești duios / Cu sufletul tău mărinimos…

Iartă-mă, te rog, tată / Dacă ți-am greșit vreodată / Dacă te-am mai supărat / Și de m-am încăpățânat…

Au fost spuse multe, poate / Iar eu nu-ți dădeam dreptate / Astea acum n-ar mai conta / Dacă-n viață te-ai afla…

Mulțumesc că m-ai crescut / Și mi-ai dat tot ce-ai putut / Suflet, dragoste, putere / Încredere și mângâiere…

Sărut mâna, dragă tată / N-am să te mai văd vreodată / Dar te port cu mine-n gând / Peste tot și orișicând…”

ADVERTISEMENT