Succesul din primul tur al lui Călin Georgescu, candidatul care vorbește de naționalizări unor companii și de ieșirea din UE/ NATO pare să fi aruncat economia României într-un adevărat vârtej, după cum o arată prăbușirea Bursei de la București, intervenția BNR pentru susținerea cursului valutar sau reacția Ministerului de Finanțe privind costurile împrumuturilor. Cel puțin asta este părerea economiștilor, pentru că susținătorii candidatului independent fie nu văd o problemă în aceste lucruri, fie neagă că acest lucru are legături cu ideile economice ale acestuia.
„Vă tremură chiloții la toți, cine trebuie să cadă, cade!”, „Bursa e în scădere din noiembrie” sau „Adevărat, Georgescu e de vină pentru tot, pentru sărăcie, pentru foame, pentru educație …, nu cei care au fost la putere până acum. Din cauza lui economia este la pământ” – sunt doar trei dintre comentariile la postarea unui cunoscut om din radio privind prăbușirea prețurilor acțiunilor pe Bursa de Valori București.
Cele mai multe dintre reacții se încadrează în una din două categorii: jubilează la pierderile înregistrate de companiile românești fie acuză o manipulare din partea presei, nu în sensul că ce se întâmplă în economie nu e adevărat, dar că nu există o legătură directă cu succesul electoral al lui Călin Georgescu.
Faptele sunt însă de necontestat. BVB a pierdut în ultimele zile circa 10 miliarde de lei din capitalizare, fondurile de pensii, unde românii au depuse contribuțiile la pilonul II, au pierdut ca urmare a prăbușirii bursei, 2 miliarde de lei, iar costurile la care se împrumută România au crescut. La fel, BNR a intervenit pe piață cu peste 1,5 miliarde de euro pentru a menține stabilitatea cursului valutar, bani din rezerva valutară.
Mai mult, economiștii sunt de părere că toate aceste efecte sunt consecința directă a succesului electoral al lui Călin Georgescu, un candidat cu un program economic vag, dar care nu exclude naționalizări și închiderea băncilor, și care amenință parcursul european al României, ca și apartenența la NATO.
Unele voci din mediul economic au susținut că haosul de pe piețele financiare a fost cauzat și de refuzul celor din PSD de a-și anunța susținerea clară pentru Elena Lasconi. De altfel, doar în ziua de marți, 3 decembrie, BVB a pierdut 3 miliarde de lei în capitalizare.
„Efectul Georgescu pe BVB este doar un prim semnal că investitorii privesc cu îngrijorare la situația din România. Ministrul finanțelor ne-a anunțat miercuri, oficial, că România nu se mai poate împrumuta de la bănci. Adică băncile refuză să mai împrumute România și că au avut nevoie să scoată din rezerva bugetară 6 miliarde de euro pentru a acoperi cheltuielile statului.
Este o situație fără precedent în ultimii zece ani și care reflectă, din punctul meu de vedere, îngrijorarea investitorilor, mai ales după declarațiile incredibile făcute de candidatul Georgescu privind naționalizarea băncilor, de modificarea structurii acționariatului firmelor înregistrate în România, de naționalizarea resurselor… tot felul de declarații care, venite de la un candidat la președinția României, au generat multiple efecte în economie.
Se simt deja retragerile de bani din partea fondurilor de investiții, Banca Națională a fost nevoită să scoată cel puțin un miliard de euro pentru a apăra moneda națională. Efectele se văd, inclusiv în ceea ce privește pensiile de pe pilonul II, acolo unde pierderile ca urmare a scăderilor cotațiilor de pe Bursa de Valori București se ridică deja la 2 miliarde de lei.
Ne jucăm cu focul și s-ar putea să ne ardem rău de tot într-o situație în care România și așa era într-o criză economică puternică, cu un deficit bugetar de peste 40 de miliarde de euro. Suntem la fundul sacului iar această criză politică poate duce România în categoria junk”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.
Nu există un plan economic, în sensul tradițional al termenului, anunțat de acest candidat. Sub titlul „hrană, apă, energie”, sunt introduse elemente precum spiritualitatea. „Dacă nu transformăm și nu înțelegem că economia ține de spiritualitate, nu avem cum să ne îndreptăm spre bine”, a declarat Călin Georgescu, care a descris sistemul imaginat de el ca o economie suveranist-distributivă.
„Avem o nișă unică în această lume: hrană de cea mai bună calitate, apă și energie. Putem pune în practică o ideologie suveranist-distributistă, care ar schimba acest sistem”.
Totul a culminat cu poziția exprimată în interviul pentru Politico, acolo unde a criticat existența pe piața românească a firmelor străine dar și privatizările din trecut, susținând că acestea ar trebui anulate.
„Dacă astăzi, la fel ca poporul român, plătesc pentru apă, știți unde plătesc? Plătesc la o firmă franceză care nu a investit, nu a contribuit cu un cui, dar colectează banii. Plătesc și pentru electricitate de la o firmă străină. Îmi cumpăr benzină, propria mea benzină, și unde plătesc? Tot la un străin. Mă interesează ca poporul român, nu străinii, să aibă proprietăți în țara mea”, a spus acesta.
La fel, Georgescu s-a plâns și de faptul că toate băncile din România sunt străine și că ele controlează de fapt economia țării. Factual, acest lucru este fals, două din primele trei bănci din țară au capital majoritar românesc.
„Noi nu avem piață liberă. Este piața de monopol care a fost prinsă de marile corporații în mână și care dețin controlul total, așa cum dețin băncile. Dacă băncile astăzi străine din România pleacă, uitați, noi suntem în această emisiune. Ele pleacă mâine țară dă faliment pe loc, pentru că nu avem nicio bancă românească”, a mai declarat Călin Georgescu.
Pe lângă apartenența la UE, pe care a pus-o la îndoială în numeroase declarații, chiar și faptul că România este membră NATO pare să fie un aspect ce ar putea suferi modificări. În recentul interviu de la Gândul, Călin Georgescu a spus că până și scutul de la Deveselu „va fi evaluat”.
Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, este și el de părere că ceea ce vedem astăzi pe bursă este efectul succesului electoral al lui Călin Georgescu. În opinia acestuia, ideile economice și politice ale acestuia au adus incertitudine și instabilitate pe plan economic.
„Este dincolo de orice îndoială că ceea ce vedem acum pe bursă este efectul succesului electoral al lui Călin Georgescu. Nu s-a întâmplat nimic în economia mondială care să ducă la prăbușirea tuturor burselor – este o scădere mult mai mare la noi decât în altă parte.
Asta înseamnă că perspectivele de prosperitate ale României s-au deteriorat, incertitudinea asociată cu candidatul care vorbește de naționalizări, incertitudinea legată de tot felul de pseudo-soluții despre care nu știm nici măcar ce înseamnă, plus idei care presupun o reevaluare a pozițiilor geo-strategice ale României – incertitudinea devine sigură. Haosul este mai probabil acum”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Radu Nechita.
De altfel, o privire pe evoluția Bursei de la București din ultimii ani ne arată că au existat mici scăderi și la alte evenimente politice majore: alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 cu intrarea AUR în Parlament, și scoaterea USR de la guvernare în septembrie 2021. Economistul Radu Nechita este de părere că votul împotriva clasei politice nu ar trebui să însemne un vot pentru Călin Georgescu în condițiile în care pur și simplu toată lumea va avea de suferit.
„Cei care declară că vor vota cu Călin Georgescu, cei care votează haosul și incertitudinea, dau dovadă de un adevărat masochism. Vor atât de mult să se răzbune pe clasa politică încât nu le mai pasă că acest lucru se va întoarce împotriva lor. V
or să pedepsească o clasă politică, dar se vor pedepsi ei pe ei. Simplul fapt că principalele două partide nu sunt în turul II, structura Parlamentului este deja o pedeapsă. A continua în această direcție e o auto-pedepsire. Nimănui nu-i va bine în această țară dacă suntem scoși din spațiul de prosperitate și pace pe care ni-l asigură UE și NATO”, a declarat acesta, pentru FANATIK.
Dacă unii votanți sunt bucuroși sau chiar indiferenți la ce se întâmplă pe bursă în aceste zile, economiștii sunt cu adevărat îngroziți. Aceștia susțin că asistăm la semnele plecării capitalului din țară, practic motorul prosperității economice este pus în pericol.
„Nivelul de prosperitate din orice țară, nu vorbim aici doar de România ci de orice țară de pe planeta asta, depinde de productivitatea oamenilor din țara respectivă. Productivitatea depinde nu atât de patriotism și de iubirea de țară, nu doar de asta – e foarte bine să-ți pese de țara ta, dar nivelul productivității depinde de capitalul pe care-l avem în țara respectivă. Deci, de cât capital avem în țară.
Nici cele mai bogate țări din lume nu-și pot permite să alunge capitalul străin sau să-și descurajeze capitalul propriu. Ceea ce poate nu toată înțelege, valoarea de piață a unei acțiuni depinde de perspectivele cu privire la viitorul acelor firme. În momentul în care optimismul se reduce înseamnă că perspectivele acelor firme sunt mai reduse, valoarea acelor firme scade, ceea ce înseamnă că unele dintre ele vor lua decizia să plece de aici, alt capital care ar fi vrut să vină nu va mai veni, investiții care erau prevăzute se amână – am informații în acest sens că multe investiții sunt amânate.
Acest lucru înseamnă, pentru unii satisfacție, nu-i nimic să plece dracului bogătașii, exploatatorii străini – rezultatul va fi că nivelul de trai, inclusiv al celor ce aplaudă acum, va scădea”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.
În opinia acestuia, dacă acest lucru va continua, primele efecte pe care le vom vedea în economie vor fi închiderea unor firme și pierderea locurilor de muncă, iar printre cei afectați vor fi chiar susținătorii lui Călin Georgescu.
„Noi nu ne permitem să hăituim capitalul nici străin nici cel românesc. Nu ne putem permite să aplaudăm atunci când perspectivele economice ale țării se deteriorează sau sunt apreciate ca negative de către investitori. Este o veste proastă pentru cei care au pierdut și o veste foarte foarte proastă pentru cei care cred că lor le va fi mai bine. Cei care acum se bucură vor fi dezamăgiți când se vor trezi cu salarii mai mici sau cu pierderea locului de muncă.
Asta va fi în viitorul apropiat: pierderi de locuri de muncă, retrageri de investitori, va fi deteriorarea cursului de schimb, rate mai mari la bancă, dobânzile vor crește, vor fi mai puține produse pe raft, mai puțini angajatori și posibilitățile de a trăi bine în această țară vor fi semnificativ reduse”, a mai precizat profesorul Radu Nechita, pentru FANATIK.