News

Simpozion la Academia Română: ”Un Patrimoniu pentru generații”. Evenimentul, urmat de vernisajul ”Arhitectura Capitală, Bucureștii în căutare de sine”

16.07.2020 | 14:58
Simpozion la Academia Romana Un Patrimoniu pentru generatii Evenimentul urmat de vernisajulArhitectura Capitala Bucurestii in cautare de sine
ADVERTISEMENT

Primăria Sectorului 1 din Capitală și Academia Română, a organizat, în data de 16 iulie 2020, în Aula Bibliotecii Academiei Române, din Calea Victoriei 125, simpozionul ”Un patrimoniu pentru generații”.

Proiectul cultural are ca scop promovarea patrimoniului consolidat al Sectorului 1, din perioada interbelică, demonstrând rolul acestuia în dezvoltarea societății românești.

ADVERTISEMENT

Simpozionul este urmat de vernisajul expoziției: ”Arhitectura Capitala, Bucureștii în căutare de sine”, ce poate fi vizitata în perioada 16-20 iulie 2020, în incinta Bibliotecii Academiei Române.

Academia Română organizează simpozionul: ”Un Patrimoniu pentru generații”

În cadrul acestui eveniment, despre arhitectura, istoria și importanța edificiilor de patrimoniu din Sectorul 1, vor susține prezentări în cadrul simpozionului, Prof.dr. Acad. Răzvan Teodorescu, vicepreședintele Academiei Române, Prof. Dr. Arh. Augustin Ioan, Prof. Dr. Arh. Mihaela Criticos, Prof. Dr. Arh. Tiberiu Florescu și primarul Sectorului 1, Dl. Dan Tudorache.

ADVERTISEMENT

Simpozionul este urmat de vernisajul expoziției: „Arhitectura Capitală, Bucureștii în căutare de sine”, ce poate fi vizitată în perioada 16-20 iulie 2020, în incinta Bibliotecii Academiei Române.

Expoziția „Arhitectura Capitală, Bucureștii în căutare de sine” își propune să prezinte ”Bucureștii” prin câteva dintre edificiile sale reprezentative, creațiile marilor arhitecți români interbelici și postbelici care au trăit și au creat în București, să prezinte sursele formale și teoretice ale arhitecturii moderne autohtone, în scopul de a atrage atenția asupra patrimoniului existent și, adeseori, neglijat.

ADVERTISEMENT

Ce lucrări vor fi expuse

Prin lucrările expuse se vor regăsi trei direcții principale, diferite, dar care, prin modul de prezentare par a se afla într-un dialog, într-o polenizare încrucișată oferind astfel un anumit șarm spațiului și o identitate locală construcțiilor.

1. Construcția identitară, de la Mincu și Școala Națională, până astăzi, trecând prin perioada interbelică, până la resurgența temei identității în contemporaneitate;

ADVERTISEMENT

2. Modernismul, de la proiectele de avangardă ale lui Marcel Iancu sau Horia Creangă și până astăzi, inclusiv, exemple relevante din perioada comunistă;

3. Referințele neo-clasice, eclectice și de modernism clasicizant (stripped-modernism).

ADVERTISEMENT