News

Simptomele COVID-19 care nu dispar nici după luni întregi. Fenomen îngrijorător în cazul infecţiei cu coronavirus

08.10.2020 | 10:33
Simptomele COVID-19 care nu dispar nici după luni întregi. Fenomen îngrijorător în cazul infecţiei cu coronavirus
Fenomenul "long COVID": Pacienții care nu s-au recuperat nici după luni de zile de la infectare. Foto: hepta.ro
ADVERTISEMENT

Pentru majoritatea oamenilor, COVID-19 este o boală de scurtă durată și relativ ușoară, însă unele persoane se confrunte cu simptome, care includ epuizare pe termen lung, durere persistentă și dificultăți de respirație timp de luni de zile. Fenomenul este cunoscut sub numele de „long COVID” (o traducere aproximativă ar fi COVID pe termen lung n.r.) și are un efect debilitant asupra vieții oamenilor.

Medicii sunt îngrijorați de faptul că pandemia va duce la un val semnificativ de persoane care se luptă cu boli și dizabilități de durată. Deoarece boala este atât de nouă, nimeni nu știe încă care va impactul pe termen lung.

ADVERTISEMENT

Chiar și persoanele cu simptome relativ ușoare pot rămâne cu probleme de sănătate durabile și severe.

Ce este “long COVID” și cum se manifestă? Simptomele COVID-19 care nu dispar

Nu există o definiție medicală sau o listă de simptome împărtășite de toți pacienții – două persoane care experimentează acest fenomen pot avea experiențe foarte diferite.

ADVERTISEMENT

Cu toate acestea, cea mai comună caracteristică este oboseala invalidantă. Alte simptome includ: respirație scurtă, tuse care nu dispare, dureri articulare, dureri musculare, probleme de auz și vedere, dureri de cap, pierderea mirosului și gustului, precum și leziuni ale inimii, plămânilor, rinichilor și intestinelor. Au fost raportate probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie, anxietate și dificultăți de a gândi clar.

Un studiu realizat pe 143 de persoane în cel mai mare spital din Roma, publicat în Journal of the American Medical Association, a urmărit pacienții din spital după ce au fost externați.

Potrivit rezultatelor, 87% dintre aceștia aveau cel puțin un simptom aproape două luni mai târziu și mai mult de jumătate prezentau încă oboseală.

ADVERTISEMENT

Cu toate acestea, astfel de studii se concentrează doar asupra minorității persoanelor care ajung să aibă nevoie de tratament spitalicesc. În realitate, luând în considerare numărul infecțiilor neraportate, procentul este mult mai mic.

Specialiștii au mai multe teorii referitoare la modul în care virusul provoacă aceste efecte pe termen lung, dar nu au încă răspunsuri definitive. Este posibil ca virusul să fi fost eliminat din majoritatea corpului, dar continuă să rămână în câteva “buzunare” mici. Coronavirusul poate infecta direct o mare varietate de celule din corp și poate declanșa un răspuns imun hiperactiv, care provoacă, de asemenea, daune în tot corpul.

O altă teorie ar fi că sistemul imunitar nu revine la normal după COVID și acest lucru cauzează probleme de sănătate. Infecția poate modifica, de asemenea, modul în care funcționează organele oamenilor. 

ADVERTISEMENT

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că inflamația pe scară largă cauzată de coronavirus ar putea duce la apariția problemelor cardiace la o vârstă mult mai mică.

Leziunile cardiace persistente la persoanele afectate de “long COVID”

Cardiologii au constatat că infecția cu noul coronavirus poate lăsa pacienții cu leziuni cardiace persistente mult timp după ce simptomele inițiale s-au disipat, iar problemele nu sunt legate de vârsta pacientului sau de severitatea infecției.

Virusul SARS-CoV-2 ajunge la inimă prin intermediul enzimelor ACE2 și TMPRSS2. Deoarece aceste enzime sunt prezente pe tot corpul, în plămân, inimă, rinichi, ficat, intestin și țesut cerebral, acest lucru permite virusului să se deplaseze de la un sistem de organe la altul. Faptul că nivelurile circulante de ACE2 sunt mai mari la bărbați decât la femei se crede că este unul dintre motivele pentru care bărbații par a fi mai vulnerabili la problemele cardiace induse de COVID.

ADVERTISEMENT

Odată ajuns în inimă, virusul poate provoca daune în mai multe moduri, fie prin invadarea directă a celulelor cardiace și distrugerea acestora, fie prin inducerea unui răspuns inflamator care poate afecta funcția cardiacă. Stresul asupra organismului din cauza combaterii virusului poate suprasolicita sistemul nervos simpatic, care direcționează răspunsul corpului la situații periculoase sau stresante, slăbind mușchiul inimii. Impactul virusului poate duce la afecțiuni precum aritmii, cardiomiopatie și șoc cardiogen. În cele mai grave cazuri, aceasta duce la insuficiență cardiacă.

Nu toți cei spitalizați cu COVID-19 suferă leziuni cardiace. Pentru cardiologi, una dintre piesele cheie ale puzzle-ului este încercarea de a înțelege cine se va recupera și cine nu.

În iunie, British Heart Foundation a anunțat șase programe de cercetare care urmăresc pacienții spitalizați timp de șase luni, urmărind daunele aduse inimii și sistemelor circulatorii.

Mii de oameni vor ajuta oamenii de știință să urmărească efectele pe termen lung ale crizei coronavirusului asupra sănătății

În primele câteva luni ale pandemiei, pe măsură ce guvernele se concentrau să oprească răspândirea virusului prin implementarea restricțiilor, iar spitalele se luptau să facă față valului de cazuri, majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe tratarea sau prevenirea infecțiilor.

Medicii erau foarte conștienți de faptul că infecțiile virale pot duce la boli cronice, dar explorarea acestora nu a fost o prioritate. „La început, totul era acut și acum recunoaștem că ar putea exista mai multe probleme”, spune Helen Su, imunolog la Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase din Bethesda, Maryland. „Există o nevoie clară de studii pe termen lung.”

Su și colegii ei speră să înscrie mii de oameni din întreaga lume într-un proiect numit COVID Human Genetic Effort, care își propune să găsească variațiile genetice care compromit sistemul imunitar al unei persoane și o fac mai vulnerabilă la virus. Ei intenționează să extindă studiul la cei afectați de “long COVID”, sperând să înțeleagă de ce simptomele lor persistă și să găsească modalități de a-i ajuta. „Cineva care are probleme prelungite, dincolo de ceea ce s-ar vedea în mod normal, prezintă interes pentru studii”, spune Su, citată de publicația științifică Nature.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri