News

Pentru cine luptă sindicatele și câți angajați la privat mai reprezintă. PNL vrea să scoată liderii sindicali de pe orbita PSD

Pentru cine luptă sindicatele și câți angajați la privat mai reprezintă. O problemă care se pune tot mai acut, în condițiile în care mulți lideri sunt membrii de partid, iar majoritatea sindicaliștilor sunt bugetari.
21.01.2022 | 17:55
Pentru cine lupta sindicatele si cati angajati la privat mai reprezinta PNL vrea sa scoata liderii sindicali de pe orbita PSD
Au sau nu sindicatele din Romania o problema politica, dupa cum arata cazuri le lui Ion Radoi sau Liviu Luca. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

După protestul angajaților STB, care a blocat transportul public în Capitală, deputatul PNL, Sebastian Burduja, a anunțat vineri, 21 ianuarie, că va introduce o propunere legislativă care să le interzică liderilor de sindicate să fie membri de partid.

PNL, atac la liderii de sindicate apropiați de PSD

Liberalul Sebastian Burduja susține că există un conflict de interese evident ca aceeaşi persoană să facă şi politică de partid, ca membru sau ca ales public, şi să reprezinte şi interesele partenerilor sociali, și susține scoaterea în afara legii a acestor situații.

ADVERTISEMENT

Greva de la Societatea de Transport Bucureşti (STB) a pus pe tapet o problemă sistemică a României, care are nevoie de o soluţie urgentă şi de bun simţ. Milioane de bucureşteni au fost ţinuţi ostatici de orgolii politice care au plecat, în mod evident, de la o persoană aflată într-o incompatibilitate flagrantă: angajat al companiei, lider sindical, membru al unui partid politic, consilier general ales pe listele aceluiaşi partid. Situaţia de la STB nu este, din nefericire, singulară.

Luaţi marile companii de stat, cu puţine excepţii, şi veţi descoperi un ghem de interese politice şi financiare în jurul sindicatelor. În loc să apere drepturile angajaţilor, cei care au capturat aceste organizaţii, de altfel utile şi legitime într-un stat democratic, îşi urmăresc cu cinism doar propria agendă. Cine suferă consecinţele? Chiar angajaţii acestor companii şi, la urma urmei, fiecare cetăţean român care îşi plăteşte taxele şi impozitele. E timpul să tăiem acest nod gordian”, a transmis deputatul.

ADVERTISEMENT

Anunțul deputatului liberal vine în contextul în care unul din susținătorii protestului de la STB, Vasile Petrariu, liderul Sindicatului Transportatorilor din Bucureşti, este și consilier general al PSD în Consiliul General al Capitalei.

Conflictul de interese e real, dar nu va rezolva problema sindicatelor

Liderii de sindicat susțin că acest conflict de interese este unul real în țara noastră și că, în final, cei care pierd în toată această poveste sunt chiar lucrătorii.

ADVERTISEMENT

„Din păcate suntem pe un teren periculos, și cel puțin noi la Cartel Alfa, avem o prevedere clară în statut să nu fim implicați politic. Nu mai știm ce reprezentăm. Nu putem amesteca uleiul cu apa, oricât am încerca. Știm cu toții cazuri în care lideri de sindicat au devenit miniștrii secretari de stat. E o întrebare retorică, ce rezolvăm, adică eu care până azi am solicitat unele drepturi, și am argumentat cum se pot ele acorda, ajungând secretar de stat numai sunt de acord cu ceea ce am spus eu, nu de mult în urmă.

În momentul de față, în România, eu consider că implicarea politicului în sindicat, și invers, a sindicatului în politic, nu este pe un trend bun. În alte țări europene există sindicate care susțin anumite partide, dar la noi astăzi unii lideri de sindicat ajung, uneori după o scurtă perioadă de activitate, mari politicieni. Deci păcălim lucrătorul cu tot felul de discursuri și promisiuni iar apoi ne lepădăm ca Sfântul Petru. Chiar dacă vorbim de o simpatie politică, deciziile și compromisurile nu trebuie făcute pentru liderii de sindicat, trebuie făcut pentru lucrător. Iar când acest lucru nu se întâmplă, e clar că nu este corect”, a declarat pentru FANATIK Florin Hossu, lider filialei Maramureș a Cartel Alfa.

ADVERTISEMENT

Un nou episod al războiului din coaliție

Sociologul Florin Poenaru recunoaște și el existența acestui conflict de interese, existent și în cazul protestului STB, însă este de părere că acțiunea PNL face mai degrabă parte din războiul din coaliție, nefiind o măsură capabilă să întărească sindicatele din țara noastră. Mai mult, acesta este de părere că soluția liberală nu vine decât în cursul măsurilor partidelor de dreapta care, în ultimul deceniu, nu au încercat decât să slăbească această mișcare.

ADVERTISEMENT

„E imposibil să rupi legătura dintre sindicate și politică în măsura în care sindicatele cu asta se ocupă, să împingă pe agenda politică interesele celor pe care îi reprezintă. Propunerea care a venit din partea PNL face parte mai degrabă din războiul coaliției, nu e niciun fel de politică menită să facă să funcționeze mai bine sindicatele.

Presiunea este să le distrugă de tot, așa cum s-a întâmplat din 2011 încoace, de când cu codul lui Boc. Mai degrabă PNL-ul profită de acest moment pentru a da o nouă lovitură sindicatelor. Liberalii, și în genere partidele așa de dreapta au tot încercat să facă acest lucru, PNL-ul, să nu uităm, este rezultatul alianței cu fostul PD al lui Băsescu, cu toată zona asta care a lucrat în mod clar la dărâmarea sindicatelor și la imposibilitatea de a reprezenta cum trebuie interesele angajaților.

Un alt lucru foarte important e faptul că, istoric, avem foarte multe cazuri în care foști lideri sindicali au trecut la PSD, cum e cazul lui Mitrea și mulți alții. Și atunci e clar că pentru ei ruperea asta ar reprezenta un câștig politic în lupta cu PSD. Totul se reduce acum la jocurile astea din coaliție.

Sigur, sindicatele așa cum sunt ele în România acum sunt foarte politizate și foarte dependente de zona politică și mai ales de PSD. Într-adevăr, e greu să faci o delimitare între unde se opresc interesele sindicale și unde încep cele politice, dar cred că e din nou un efect al măsurilor prin care s-a încercat limitarea drastică a puterii sindicatelor. E o problemă reală, și vedem și în cazul STB că cerințele angajaților se amestecă cu acest joc de presiune politică. Zona asta foarte gri nu se poate rezolva prin decrete de partid ci doar prin întărirea sindicatelor, pentru că și acolo sunt cazuri unde lucrătorii sunt ei foarte nemulțumiți de propria conducere a sindicatului”, a declarat Florin Poenaru pentru FANATIK.

Nu poți interzice apartenența politică a sindicaliștilor

Liberalul Sebastian Burduja susține că poate impune această condiție liderilor sindicali pe baza deciziei CCR 223/2004, unde se stipulează că „legiuitorul are libertatea de a reglementa condiţiile în care pot fi constituite, organizate şi în care funcţionează diferite tipuri şi forme de asociaţie”. Pe de altă parte, Victoria Stoiciu, de la Fundația Friedrich Ebert Stiftung, a declarat pentru FANATIK că sindicaliștilor nu li se poate impune o asemenea condiție, ce nu există în nicio altă țară. Ea subliniază că, în esență, sindicatele duc până la urmă o luptă politică.

„Există anumite meserii, cum este cea de magistrat, unde într-adevăr există argumente pentru a justifica non-apartenența la un partid politic. Se presupune că un magistrat are o poziție de neutralitate absolută. Premisa asta nu este una care este valabilă în cazul sindicatelor. Sindicatele duc o luptă politică, și de-a lungul istoriei sindicatele au avut afilieri și colabărări politice. Au fost aripa muncitorească a unor lupte politice mai mari, și în Germania, și în Marea Britanie.

Faptul că anumiți lideri ocupă funcții politice, și până la urmă acaparează o mișcare sindicală și o pune în slujba unor interese politice înguste, sau unor jocuri de putere, este în mod clar incorect. Problema e că nu ai cum să legiferezi așa ceva. Nu ai cum să interzici prin lege așa ceva, cred că este un abuz. Și nu există niciun alt exemplu de țară unde așa ceva să fie interzis”, a declarat pentru FANATIK, Victoria Stoiciu.

Sindicalizarea în mediul privatizat

În România, în mediul privat cele mai importante sindicate rămân cele din fostele întreprinderi de stat care au fost privatizate. În opinia Victoriei Stoiciu, în țara noastră, cele mai multe cazuri ne arată o opoziție clară din partea angajatorilor pentru sindicalizarea lucrătorilor, la toate acestea adăugându-se și prevederile legale restrictive.

„În România, în acest moment, e mai greu cu sindicalizarea în privat. Avem suficiente exemple unde angajatorii au persecutat sau au dat afară angajați care au încercat să se sindicalizeze. Este faimos cazul de la WizzAir și din păcate nu e singurul. Alte ori s-a acționat brutal, direct, însă de cele mai multe ori s-a acționat prin mijloace mult mai subtile. Oamenii sunt dați afară fără să li se spună că motivul real este că sunt membri de sindicat. E clar că există o opoziție din partea angajatorilor.

Apoi există și piedici legale. Legea nu permite să faci sindicat în companii cu mai puțin de 15 angajați, de fapt cere ca un sindicat să fie înființat de minim 15 angajați ce lucrează în aceeași întreprindere. Or, dacă ne uităm la structura economiei românești, avem peste 90% din întreprinderi care au mai puțin de zece angajați. Practic, prin lege, companiile mici nu pot să se sindicalizeze. Acolo unde avem organizații sindicale puternice în sectorul privat sunt de regulă foste companii de stat care au fost privatizate”, a precizat Victoria Stoiciu.

Totuși, susține aceasta, unul din exemplele de succes de sindicalizare este chiar în industria IT din România, unul din sectoarele cu salarii foarte mari comparativ cu alte domenii

„Dar există și exemple de organizații sindicale puternice noi înființate în sectorul privat. De exemplu în sectorul IT, acolo unde nu ne-am fi așteptat, pentru că știm că este un sector bine plătit. Avem câteva companii multinaționale mari cu sindicate puternice, cum ar fi Accenture sau Athos. Sindicatul IT din România, au reușit să înființeze organizeze organizații sindicate în astfel de companii de la zero, care sunt foarte puternice și foarte active. E un exemplu de bună practică într-un sector cu salarii foarte mari, așa cum este IT-ul. Aceste exemple ne arată că nu e totul despre salarii, e vorba și despre condiții de muncă și alte aspecte. Mai avem alte exemple și în comerț, cum e cazul Carrefour. Avem exemple, dar statistic da, în mediul privat rata de sindicalizare este foarte mică”, a precizat Stoiciu.

Este nevoie de dezvoltarea mișcării sindicale

Faptul că unii lideri sindicali nu sunt deloc îngeri nu trebuie să se transforme într-un argument împotriva sindicatelor în sine, crede Victoria Stoiciu. În opinia ei, istoria ne arată că doar prin organizarea angajaților în sindicate se pot obține condiții de muncă mai bune și salarii pe măsură, sindicatul fiind cea mai eficientă formă de organizare pentru obținerea drepturilor angajaților.

„Evident există practici care nu fac cinste mișcării sindicale, pentru că o parte de adevăr în această campanie de denigrare a sindicatelor există. Există lideri care își urmăresc propria agendă, care sunt corupți, unii au fost chiar condamnați. Deci o doză de adevăr există. Dar acest lucru nu trebuie să ascundă importanța dezvoltării unei mișcări sindicale sănătoase în România.

Nu există în istoria omenirii recentă, de când avem muncă salariată, o modalitate de apărare a drepturilor angajatului alta decât organizarea în sindicate. Ideea asta că dacă ești tu foarte bun o să reușești să obții condiții mai bune este o iluzie, pentru că acest lucru depinde foarte mult de contextul obiectiv. Poți să fii tu foarte bun, dar dacă avem un excendet de forță de muncă, o să ți se spună „mai am o sută la poarta fabricii”.

Sigur, în condiții de defcit de forță de muncă s-ar putea să negociezi ceva mai bine pentru tine. Dar, per ansamblu, nu se îmbunătățește situația. Ideea că fiecare individ își poate negocia pentru sine este o iluzie. Singura formă eficientă de a îmbunătății condițiile de muncă, pentru a crește salariile este organizarea în sindicat. 

E nevoie să se schimbe și legea. Atâta vreme cât nu poți să ai sindicate în companii mici, o bună parte a angajaților rămân pradă la tot felul de abuzuri, la discreția unui praton care îi dă afară cum vrea, îi pune să muncească cum vrea. Nu trebuie să renunțăm la organizațiile sindicale doar pentru că niște lideri sunt corupți sau servesc niște agende politice înguste”, a mai precizat Victoria Stoiciu.

Diminuarea influenței sindicatelor, un proces natural

Economistul Bogdan Glăvan este de părere că apartenența la un partid politic pentru un lider sindicat dă naștere la un conflict politic care, din punct de vedere economic, nu ar trebui să existe în relația dintre sindicat și patronat. Acesta este de părere că diminuarea influenței sindicatelor în țara noastră a făcut parte mai degrabă dintr-un proces natural, în contextul în care economia a migrat dinstre industrie spre economia pe bază de servicii.

„În România avem o mișcare sindicală slabă pentru că economia României nu mai seamănă cu cea de acum 30 de ani. Odată cu dezvoltarea unei economii bazate pe servicii, cu creșterea numărului companiilor mici, sindicatele și-au pierdut din importanță. E un proces natural. Deci nu cred că putem vorbi de motive instituționale, care să explice scăderea în importanță a sindicatelor.

Nu cred că este normal ca întreprinderile mici și cele mari să fie afectate de aceleași reglementări. Povara lor ar cădea disproporțional pe cele mici. Una este o fabrică cu 500 de oameni, alta este un atelier cu 10 sau 50 de salariați. Nu este fezabil. În companiile mici volabilitatea forței de muncă este mai mare, oamenii vin, pleacă, astfel încât cred că și interesul salariaților pentru un sindicat este ca și inexistent”, a declarat pentru FANATIK profesorul de economie Bogdan Glăvan.

În opinia acestuia, atunci când ne uităm la istoria mișcării sindicale trebuie să nu ignorăm interesele particulare ale acestor organizații, care luptă pentru drepturile angajaților actuali, și care astfel, îi păgubesc pe potențialii angajați.

„Am vazut în istoria mișcării sindicale și în istoria politică că sindicatele au folosit acest statut pe care-l au chiar pentru a pune pumnul în gură altor angajați. Un sindicat, ca orice organizație, are și ea el propriile interese, inclusiv aceea de a nu permite concurența altor salariați să se angajeze sau dacă nu sunt de acord cu propriile revendicări să plece. Și atunci avem o încălcare a drepturilor la muncă. Sindicatele se luptă pentru păstrarea locurilor de muncă, dar păstrarea locurilor de muncă pentru actualii angajați, pentru cei care fac parte din sindicat.

Însă, din punct de vedere al societății, în ansamblul, ceea ce ne interesează este să creeăm cât mai multe locuri de muncă pentru cât mai mulți oameni. Și, de asemenea, ne interesează ca cei mai potriviți oameni să ajungă în cele mai potrivite poziții. O sincronizare între capitalul uman și locurile de muncă. Din acest punct de vedere, sindicatul este o frână în calea realizării acestui deziderat. Asta pentru că el militează strict pentru păstrarea locurilor de muncă a angajaților actuali”, a subliniat Bogdan Glăvan.

Liderii de sindicat, istoric de condamnări

Nu puține sunt cazurile în care liderii politici din România au provenit din mișcarea sindicală. Este cazul fostului Avocat al Poporului, Victor Ciorbea, care a fost numit în funcția de premier după ce s-a remarcat ca lider al Confederației Sindicatelor Democratice din România. Un alt caz este cel al fostului lider PSD, Miron Mitrea, sau al actualului deputat PSD, Dumitru Coarnă, ajuns în parlament după ce a condus sindicatul polițiștilor.

La fel, avem cazuri celebre de lideri sindicali care au ajuns în spatele gratiilor. Marius Petcu, care a condus CNSLR-Frăția și Federația Sanitas, a fost condamnat la șapte ani de închisoare după ce procurorii au dovedit că a primit peste un milion de lei de la administratorul unei firme.

Liviu Luca reprezintă de departe cel mai greu nume de sindicalist care a ajuns în spatele gratiilor. A fost condamnat la 10 ani de detenţie într-un dosar vizând delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor Petromservice.

Despre Luca s-a spus că era cel mai bogat sindicalist din România și devenise mâna dreaptă a lui Sorin Ovidiu Vântu. A fost condamnat inițial la trei ani de închisoare cu executare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată și folosirea autorității de lider de sindicat pentru obținerea de foloase necuvenite prin devalizarea companiei de servicii turistice a CNSLR Frăția.

Unul din cele mai recente cazuri este cel al liderului sindicatului Metrorex, Ion Rădoi. Acesta a fost inculpat de DNA și plasat sub control judiciar pentru folosirea influenței de lider sindical și pentru șantajarea ministrului Transporturilor Cătălin Drulă și a directorului Metrorex Ștefan Paraschiv. Acesta este acuzat că și-ar fi folosit influența pentru a menține chioșcurile amplasate ilegal din 2018 când a expirat contractul de asociere în participațiune dintre Metrorex și firma sindicatului.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS