Sindromul post-COVID-19 are peste 200 de simptome: de la halucinaţii şi tinitus, până la cheaguri de sânge şi dificultate în respiraţie

Studiul a descoperit nenumăratele simptome ale sindromului post-COVID-19 – de la confuzie și halucinații până la tremurături și tinitus – care afectează 10 dintre sistemele de organe ale corpului, iar o treime dintre simptome au continuat să afecteze pacienții timp de cel puțin șase luni.

Sindromul post-COVID-19 are peste 200 de simptome

Un program național de screening ar contribui la o mai bună înțelegere a numărului de persoane afectate și a tipului de sprijin de care ar avea nevoie, au spus cercetătorii din Marea Britanie.

Cercetătorii au solicitat, de asemenea, ca liniile directoare clinice pentru evaluarea pacienților cu suspiciune de sindrom post-COVID-19 să fie extinse dincolo de testele cardiovasculare și ale funcției pulmonare.

Athena Akrami, neurolog la University College London, autor principal al studiului, a declarat: „O mulțime de clinici post-COVID din Marea Britanie s-au concentrat pe reabilitarea respiratorie.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Este adevărat că mulți oameni au dificultăți de respirație, dar au și multe alte probleme și tipuri de simptome la care clinicile trebuie să ofere o abordare mai holistică”, relatează The Guardian.

Ea a precizat că încă se confruntă cu simptome la 16 luni după ce a fost infectată cu coronavirus, adăugând: „Este probabil să existe zeci de mii de pacienți cu acest sindrom care suferă în tăcere, nefiind siguri că simptomele lor sunt legate de COVID-19.

Bazându-ne pe rețeaua de clinici pentru sindromul post-COVID-19, care primesc pacienți trimiși de medicii de familie, credem acum că un program național ar putea fi lansat pentru a analiza, să diagnostica și trata pe toți cei suspectați că prezintă simptomele acestui sindrom.”

Studiul, publicat în jurnalul Lancet’s EClinicalMedicine, a studiat 3.762 de persoane cu sindrom post-COVID-19 confirmat sau suspectat din 56 de țări. A identificat 203 de simptome, dintre care 66 au fost urmărite timp de șapte luni.

Digisport.ro

FOTO Ilie Năstase a apărut de mână cu ”cea mai frumoasă femeie din lume”: ”I-a luat trei ani”

Cele mai frecvente simptome au fost oboseala, starea de rău post-efort (sănătatea oamenilor se agravează după efort fizic sau mental) și confuzie sau ceață cerebrală.

Alte efecte includ halucinații vizuale, tremurături, mâncărime a pielii, modificări ale ciclului menstrual, disfuncții sexuale, palpitații cardiace, probleme de control al vezicii urinare, zona zoster, pierderea memoriei, vedere încețoșată, diaree și tinitus.

Cum evoluează simptomele în timp

Cercetătorii au surprins, de asemenea, progresia simptomelor în timp. „După șase luni, majoritatea simptomelor rămase sunt sistemice – precum reglarea temperaturii, oboseala, stare de rău post-efort – și neurologice [afectează creierul, măduva spinării și nervii]”, a spus Akrami.

Respondenții cu simptome care durează mai mult de șase luni, în total 2.454, au declarat că au experimentat în medie 13,8 simptome în luna a șaptea.

Pe parcursul bolii lor, simptomele pacienților au afectat în medie nouă sisteme de organe. Acest lucru este important pentru cercetătorii medicali care caută [mecanismele bolii] de bază și, de asemenea, pentru medicii care oferă îngrijire și tratament, deoarece sugerează că nu ar trebui să se concentreze doar pe un sistem de organe, a spus Akrami.

Aproximativ 22% dintre persoanele care au participat la sondaj au raportat că nu pot lucra – fiind concediați, luându-și concediu medical prelungit sau demisionând – din cauza bolii lor. În vreme ce 45% au necesitat un program de lucru redus.

Între timp, o analiză condusă de cercetătorii de la Universitatea din Birmingham și publicată în Jurnalul Societății Regale de Medicină, a constatat că cei care au prezentat mai mult de cinci simptome ale COVID-19 în prima săptămână de infecție prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta sindrom post-COVID-19, indiferent de vârstă sau sex.

Cum vor fi afectate sistemele de sănătate

O altă cercetare a semnalat povara substanțială care ar putea fi pusă pe sistemele de sănătate și asistență socială în următorii ani, ca urmare a complicațiilor legate de COVID care au apărut în timpul fazei acute a bolii în rândul pacienților care au fost internați la spital.

S-a constatat că jumătate dintre cei spitalizați cu COVID-19 au dezvoltat cel puțin o complicație suplimentară în timpul șederii lor, în timp ce un sfert dintre pacienți au fost mai puțin capabili să se îngrijească atunci când au fost externați din spital decât înainte de a avea virusul.

Acest impact asupra auto-îngrijirii a fost chiar mai mare în rândul celor cu complicații neurologice, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau meningita.

„A fi internat la spital cu probleme de respirație nu este o complicație în sine, însă complicația este dacă au o pneumonie sau un cheag de sânge sau o leziune renală acută”, a spus dr. Annemarie Docherty, consultant onorific în îngrijiri critice la Universitatea din Edinburgh, care a fost implicată în studiu.

Studiul, care a fost publicat în The Lancet și a implicat peste 70.000 de persoane în 302 de spitale din Marea Britanie, a constatat că cea mai frecventă complicație a fost deteriorarea bruscă a rinichilor, determinându-i să nu funcționeze corect. Aceasta a afectat unul din patru pacienți internați în spital cu forme severe de COVID.

A fost urmată de complicații pulmonare, cum ar fi pneumonia sau inflamația severă a plămânilor, care au afectat în jur de unul din cinci pacienți; și complicații cardiace, cum ar fi infarctul, inflamație în jurul inimii sau un ritm cardiac anormal, care a afectat puțin peste unul din opt pacienți (12%).

Deși bărbații și persoanele cu vârsta peste 60 de ani au fost afectate cel mai frecvent, 27% dintre tinerii între 19 și 29 de ani și 37% dintre tinerii între 30 și 39 de ani care au fost internați în spital au prezentat, de asemenea, cel puțin o complicație.

Districtul Los Angeles reintroduce obligativitatea măștii la interior

O creștere rapidă și susținută a numărului cazurilor de COVID-19 în cel mai mare district american necesită reinstituirea obligativității purtării măștii la interior, chiar și atunci când oamenii sunt vaccinați, a declarat joi ofițerul de sănătate publică din districtul Los Angeles.

Dr. Muntu Davis a declarat la o conferință de presă virtuală că reglementarea referitoare la purtarea măștii la interior va intra în vigoare sâmbătă.

Davis nu a detaliat pe deplin ceea ce a spus că ar fi unele excepții, dar a spus, de exemplu, că oamenii încă pot ieși să mănânce și să-și scoată măștile doar în timp ce mănâncă și beau.

Districtul a înregistrat peste 1.000 de cazuri noi în fiecare zi timp de o săptămână, iar acum există „o transmitere comunitară substanțială”, a spus Davis.