Singura gară din țară care a fost construită ca o insulă deservea două țări, însă a generat mari tensiuni cu decenii în urmă. Acum nimeni nu mai vorbește despre ea, deși avea o importanță strategică.
România se poate lăuda cu numeroase construcții care au făcut-o celebră peste hotare. Exemplu este chiar Casa Poporului, care este și acum intens vizitată de turiști datorită arhitecturii sale.
Totuși, de-a lungul timpului au tot existat unele construcții strategice. O mare parte dintre ele au fost uitate, în timp ce altele au fost distruse în diferite contexte. Astfel, puțină lume mai știe de ele în prezent.
Singura gară din țară care a fost construită ca o insulă a fost Gara Vârciorova. Sunt slabe șansele ca cineva să își mai amintească de ea acum. Adevărul este că gara a fost una de frontieră între Principatele Române şi Imperiul Austro-Ungar până la Unirea din 1918.
Unde era amplasată? Într-un loc strategic, mai exact pe linia ce urmărește Defileul Dunării de la Porţile de Fier. Iar construcția sa a fost una aparte la acea vreme și chiar și la momentul actual.
Cum arăta Gara Vârciorova? Singura gară din țară care a fost construită ca o insulă avea clădirea gării între două grupuri de linii. Unul deservea Austria, iar celălalt România. Lucrurile aveau să se schimbe ani mai târziu.
După ce s-a construit barajul de la Porţile de Fier, în perioada 1960- 1975, linia a fost reconstruită, fiind ridicată cu aproximativ 30 m. Tot la acea vreme au mai fost construite mai multe tunele și ziduri de consolidare.
Tot în momentul în care Nicolae Ceaușescu a ajuns la putere și a făcut mai multe modificări, a venit și finalul gării. Mai exact, fiind luate măsuri de apărare a malului cu piloni de beton anrocamente, Gara Vârciorova a fost inundată.
Singura gară din țară care a fost construită ca o insulă a generat însă și mari controverse la un moment dat. Este vorba despre un scandal politic pentru acest proiect feroviar. Mai exact, în toamna anului 1866, Parlamentul României vota legea pentru concesionarea construcţiei liniei Vârciorova – Bucureşti – Buzău – Brăila – Galaţi – Tecuci – Roman şi Tecuci – Bârlad, consorţiului german Strousberg.
Practic acesta se obliga să construiască în Muntenia și Oltenia, în trei ani, linia Bucureşti – Piteşti – Slatina – Turnu Severin – Vârciorova. În final însă, după mai multe întâmplări, compania Strousberg nu și-a îndeplinit obligațiile.
Astfel, aceasta a fost înlocuită de Societatea Acţionarilor C.F.R. Ani mai târziu, în 1889, sub presiunea Germaniei, Parlamentul român a votat răscumpărarea liniilor construite şi administrate de consorţiul Strousberg şi apoi de Societatea Acţionarilor C.F.R, conform patrimoniulferoviar.ro.