Cartierul din București construit, teoretic, pentru săraci, dar la care oamenii de rând nu au avut acces. Este atractiv și scump în zilele noastre, chiar dacă este plin de blocuri tip cazarmă, cu apartamente minuscule.
În zilele noastre, cartierul Floreasca este unul dintre cele mai scumpe din București. Este o zonă unică, având o arhitectură de tip cazarmă. Și, chiar dacă apartamentele sunt minuscule, oamenii sunt atrași ca un magnet de rețeaua de spații verzi.
Cartierul a fost construit în anii ’50, pe locul unei parcări din ’40, reprezentând primul ansamblu mare de blocuri ridicat după Al Doilea Război Mondial în București.
A fost prezentat ca fiind destinat clasei muncitoare, dar adevărul este că săracii nu au fost niciodată primiți. În Floreasca au primit repartiție doar activiști de rang mic și mijlociu ai P.M.R (Partidul Muncitoresc Român, 1954-1964).
Au fost acceptați oamenii ce făceau parte din aparatul de stat, noua elită roșie a României sovietizate, cu Volga neagră la intrarea în bloc, notează b365.ro. Iar senzația de monotonie și aliniere ideologică vine de la faptul că blocurile au fost așezate pe trama stradală a vechii parcări.
Într-o lucrare a studenților de la U.A.U.I.M arată faptul că acest cartier din București reprezintă, încă, o zonă de lux, având „calificativul de locuire plăcută și deosebit de confortabilă”.
Arhitectul Alexandru Panaitescu, șef de proiect pentru stațiile de metrou Ing. Costin Georgian, Aviatorilor, Anghel Saligny, vestibulul și accesul în Parcul Herăstrău de la stația Aviatorilor, a explicat istoria locului.
„În anii ’50-’60, cartierul arăta destul de trist și avea un aspect de cazarmă. În perioada copilăriei mele nu eram încântat de Floreasca, era trist. Arhitectul ansamblului a fost Virgil Nițulescu. Arhitectura ansamblului face o trecere de la realismul socialist la arhitectura modernă realizată ulterior în Balta Alba, Titan, etc.
Acum blocurile par agreabile, aspectul fiind îmbunătățit foarte mult de dezvoltarea vegetației, pomii au crescut, natura a îmbrăcat totul. Ansamblul Floreasca are o tentă ideologică și, în linii mari, este o dezvoltare pe o tramă ce a fost pregătită pentru vile și au ieșit blocuri-cazarmă. Lucrul acesta se simte, dar nu se mai înțelege.
Sunt mai degrabă apartamente sociale pentru activiștii de rang inferior, dar care dădeau bine într-o perioadă în care lipsa de locuințe era dramatică”, a dezvăluit arhitectul despre cartierul Floreasca, conform sursei citate anterior.