Singurul parlamentar care a votat împotriva legii femicidului este o femeie. Acum doi ani susținea că a fost bătută de membrii AUR. Cum își apără poziția

Adoptarea legii femicidului în România, miercuri, 25 martie 2026, a venit cu un paradox care ne-a atras atenția după ce am descoperit cum s-a votat în Camera Deputaților (cameră decizională). FANATIK a remarcat o surpriză interesantă când s-a uitat pe lista votului și mai ales cine a fost împotrivă.

Singurul parlamentar care a votat împotriva adoptării legii femicidului este o femeie. Raisa Enachi a fost membră SOS și președinta comisiei pentru egalitate de gen

Într-o zi în care majoritatea covârșitoare a parlamentarilor, indiferent de orientarea doctrinară, au votat pentru introducerea conceptului de „femicid” în legislația națională. Singurul vot împotrivă a venit din partea unei femei, a deputatei Raisa Enachi, fostă membră până în august 2025 în partidul SOS al Dianei Șoșoacă, în prezent parlamentară în grupul neafiliaților.

Situația e cu atât mai surprinzătoare cu cât legea vizează, în mod direct, protecția femeilor împotriva celor mai grave forme de violență, culminând cu uciderea acestora. În mod neașteptat, chiar și parlamentarii de la Alianța pentru Unirea Românilor, adesea criticată pentru lipsa de implicare în promovarea egalității de gen, au votat în favoarea proiectului. Astfel, votul Raisei Enachi a fost singular și, inevitabil, controversat. Controversat deoarece acum doi ani, femeia a spus că a fost bătută de membrii AUR Vaslui, însă formațiunea lui Simion a negat atunci acuzațiile.

Legea adoptată introduce pentru prima oară în România termenul „femicid”, definit ca uciderea intenționată a unei femei sau moartea acesteia ca urmare a unor infracțiuni violente. Este o schimbare majoră de paradigmă, considerată necesară pentru a recunoaște violența de gen sub toate formele sale și pentru a crea instrumentele necesare pentru prevenirea și sancționarea cazurilor de abuz.

Digi24.ro

Prima reacție a Rusiei după armistițiul SUA-Iran. Ce spune Medvedev

Termenii definiți de legea femicidului, considerați vagi de deputata de Vaslui

În centrul acestui demers legislativ s-a aflat și Alina Gorghiu, președinta comisiei parlamentare „România fără violență domestică”, care a spus că adoptarea legii este una istorică pentru femeile din țara noastră și pentru societate, în general. Totuși, dincolo de entuziasmul majorității, vocea critică a Raisei Enachi aduce în prim-plan o serie de probleme de fond pe care aceasta la consideră extrem de grave. Într-o declarație amplă de presă susținută la câteva ore după ce a avut locul în Parlament, deputata a pus sub semnul întrebării însăși coerența și constituționalitatea proiectului.

Digisport.ro

Cel mai bogat om din Ucraina, două cuvinte cu majuscule după moartea lui Mircea Lucescu. Cum îl numise antrenorul român

Enachi a atras atenția asupra faptului că textul legii a suferit modificări repetate pe parcursului traseului legislativ, într-un domeniu extrem de sensibil cum este cel penal, unde fiecare cuvânt trebuie să aibă 100% acoperire juridică. Fosta membră SOS România ridică și ideea dublării legislației existente, în sensul că omorul și tentativa de omor sunt deja reglementate, iar introducerea infracțiunii de „femicid” ar crea un paralelism inutil. Această suprapunere ar putea pune judecătorii, susține ea, în situații dificile, fiind nevoiți să aleagă între mai multe încadrări juridice pentru aceeași faptă.

Criticile femeii care s-a opus legii femicidului merg și mai departe. Raisa Enachi spune că termeni precum „control”, „dominație” sau „relație asemănătoare soților” sunt prea vagi și lipsite de definiții juridice clare. În absența unor delimitări precise, există riscul unor intrepretări arbitrare, ceea ce ar putea produce la o practică neunitară în instanțe.

„Introducerea unor concepte precum „femicid indirect”, care include sinuciderea, ridică probleme grave de probă și cauzalitate”

Un alt argument invocat este cel al discriminării. Deputata spune că se creează o diferențiere pe criteriu de gen, sancționând diferit aceeași infracțiune în funcție de sexul victimei. În opinia sa, acest lucru ar putea contraveni principiului egalității în drepturi prevăzut de Constituția României.

Cel mai interesant dintre argumentele cu care Raisa Enachi își apără votul este legat de conceptul de „femicid indirect”, care include sinuciderea ca urmare a violenței: „Deci, aplicarea practică devine imposibil de gestionat. Introducerea unor concepte precum „femicid indirect”, care include sinuciderea, ridică probleme grave de probă și cauzalitate. Legea nu mai oferă reguli, ci deschide calea interpretării arbitrare şi practicii neunitare. Astfel, se diminuează rolul instanţei, prin predefinirea circumstanţelor şi majorarea automată a pedepselor, se reduce marja de apreciere a judecătorului în individualizarea sancţiunii.

Dreptul penal nu funcţionează pe automatism, ci pe analiză judiciară.Proiectul legislativ nu rezolvă problema reală, în expunerea de motive se recunoaşte că problema este aplicarea legii existente, nu lipsa reglementării. Nu poţi corecta o deficienţă de aplicare printr-o lege mai neclară”.

Lucrurile bune prevăzute de lege

Pe de altă parte, susținătorii acestei legi consideră că aceste critici nu pot anula necesitatea unor intervenții ferme în fața unui fenomen alarmant. Datele globale arată că o femeie este ucisă la fiecare 10 minute de către partener sau un membru al familiei. Legea, în ciuda observațiilor discutabile făcute de singurul parlamentar care s-a opus actului normativ, vine și cu beneficii concrete. Printre acestea se numără introducerea unor circumstanțe agravante clare pentru infracțiunile comise în contextul relațiilor de cuplu, mai ales atunci când există elemente de control sau dominație. De asemenea, actul normativ consolidează protecția copiilor victimelor și introduce conceptul de „nedemnitate succesorală”, împiedicând agresorii să beneficieze de moștenirea victimelor.

Un element extrem de important este legat de colectarea și analizarea datelor. Pentru prima oară, statul va avea obligația de a monitoriza în mod sistematic aceste cazuri, prin intermediul Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor. Acest lucru ar putea contribui la o mai bună înțelegere a fenomenului și la dezvoltarea unor politici publice eficiente.

Barierele procedurale pentru cercetarea violului dispar. Statul poate interveni și în lipsa unei plângeri făcute de victimă

Legea elimină, de asemenea, barierele procedurale în investigarea unor infracțiuni precum violul, permițând intervenția statului chiar și în lipsa unei plângeri prealabile. Este o schimbare majoră, menită să protejeze victimele și să reducă subraportarea acestor fapte. În plan educațional, actul normativ introduce teme legate de egalitatea de gen și prevenirea violenței în programele școlare, ceea ce ar putea avea un impact pe termen lung asupra mentalităților.

Rămâne de văzut, însă, cum va fi aplicată legea în practică și câte din temele invocate de Raisa Enachi vor provoca probleme în instanțele de judecată. Până una alta, vocea femeilor care au protestat pentru această lege a fost, în sfârșit, auzită. În ultimii ani, o serie de crime odioase au avut loc, unul dintre cele mai dramatice fiind al fostei concurente de la Insula iubirii, Teodora Marcu, ucisă de fostul partener, ziua în amiaza-mare, într-un cartier rezidențial aproape de București. În urma acestui femicid, sute de persoane au ieșit în stradă cerând dreptate pentru femeile fără apărare în fața misoginismului și a urii manifestată prin acte de violență.