Cât de eficiente sunt sistemele anti-aeriene S-300 pe care NATO vrea să le ofere Ucrainei. Coșmar prelungit pentru aviația rusă

Statele NATO se pregătesc zilele acestea să transfere Ucrainei sistemul de apărare anti-aeriană S-300PMU din dotarea armatei Slovaciei, parte a ajutorului militar promis de către Statele Unite Kievului.

Eficiența sistemelor S-300

Ucraina operează deja o serie de sisteme S-300 care iau permis până acum să nege Rusiei controlul total al spațiului aerian. Oficialii ucraineni susțin că au reușit să doboare nu mai puțin de 97 de avioane ale aviației ruse, însă chiar dacă aceste cifre nu pot fi confirmate de surse independente, modul de operare în prezent al aviației ruse demonstrează că apărarea anti-aeriană a Kievului a negat aviației ruse libertatea totală în spațiul său aerian.

În fapt, deși în prezent experții militari estimează că forțele aeriene ale Rusiei execută circa 200 de misiuni de luptă zilnice deasupra Ucrainei, avioanele rusești evită zona de vest a țării și se concentrează în special pe misiuni în timpul nopții. Încă din primele două săptămâni de război, armata ucraineană a reușit să doboare cel puțin patru bombardiere de tipul Su-34, considerate de Mosocva bombardiere de front de generația 4 ++ și a căror doborâre a fost confirmată vizual.

De altfel, săptămâna trecută, un oficial al Pentagonului nota că, în ciuda faptului că radarele și sistemele rusești de rachete antiaeriene au o acoperire integrală a spațiului aerian ucrainean la altitudini medii și mari, Rusia a arătat „o reținere generală față de risc și o prudență în aer”, fapt datorat sistemul de apărare antiaeriană din Ucraina. „Ei (n.a. ucrainenii) mută sistemele continuu. Acestea sunt foarte agile și eficace. Și nu mă refer doar la sistemele mobile. Vorbesc inclusiv despre utilizarea sistemelor antiaeriene portabile…, prin modul în care folosesc capabilitățile pe care le au, ei fac să se justifice precauția piloților ruși”, a spus oficialul american.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Unul din motivele pentru acest lucru îl reprezintă chiar aceste sisteme anti-aeriene, considerate a fi unele dintre cele mai sofisticate din lume. În fapt, aceste baterii au fost folosite cu succes de către armata ucraineană pentru a intercepta mai multe rachete balistice ce au fost lansate asupra Kievului. Însă, în contextul în care numărul rachetelor anti-aeriene aflate în dotarea armatei ucrainene scade, unii oficiali militari au povestit că rachetele pentru S-300 au ajuns să fie păstrate pentru a putea ataca avioanele rusești. Unele înregistrări apărute pe rețelele de socializare par a arăta că Rusia a reușit să și distrugă o serie din bateriile S-300 ale Ucrainei.

Atunci când președintele Biden a anunțat săptămâna trecută ultimul ajutor militar pentru Kiev, a subliniat că Ucrainei i se vor oferi și sisteme anti-aeriene S-300, pe care știu deja să le opereze. Dintre statele NATO care au în dotare aceste sisteme Slovacia a anunțat că acceptă să-l transfere Ucrainei în momentul în care apărarea anti-aeriană a țării va fi asigurată cu ajutorul altor sisteme. „Am discutat cu SUA, cu Ucraina şi cu alţi aliaţi asupra posibilităţii de a desfăşura, trimite sau livra sisteme S-300 ucrainenilor şi suntem dispuşi să o facem”, a declarat ministrul slovac al apărării, într-o conferință de presă comună cu secretarul apărării al SUA, Lloyd Austin, aflat într-o vizită la Bratislava.

Atât Olanda cât și Germania au promis desfășurarea pe teritoriul Slovaciei a sistemelor Patriot din dotarea proprie, iar zilele acestea primele baterii au ajuns pe teritoriul țării.

În fapt, Slovacia a avut în dotare sistemul S-300PMU, unul mult mai modern decât cele din dotarea armatei ucrainene, cu o rază mult mai mare de acțiune de până la 150 de kilometri. În plus, Slovacia avea în dotare circa 45 de rachete pentru sistemul său, rachete despre care putem presupune că vor fi și ele livrate Kievului.

Digisport.ro

Decizia luată de Arpad Paszkany și noua sa iubită: anunțul făcut la scurt timp după ce s-au afișat împreună

Sistemul S-300 este considerat drept unul dintre cele mai eficiente sisteme anti-aeriene din lume, fiind dezvoltat în 1979 de fosta URSS. Sistemele S-300PMU operează cu rachete 5V55U, ce au o lungime de 7 metri, cântăresc aproape o tonă și jumătate și au un focos cu explozibil de 133 de kilograme.

Discuțiile purtate în jurul transferului sistemelor S-300 către Ucraina au îngrijorat imediat Moscova, pentru că, vinerea trecută, ministrul Serghei Lavrov a reiterat avertismentul împotriva țărilor care trimit arme în Ucraina, afirmând că toate transporturile de arme către Ucraina vor fi considerate „ținte legitime”. „Am spus în mod clar că (a distruge) orice transport care se deplasează pe teritoriul ucrainean, despre care credem că transportă arme sau armament, este îndreptățit. Acest lucru este clar pentru că implementăm operațiunea al cărei scop este eliminarea oricărei amenințări la adresa Federației Ruse care vine de pe teritoriul ucrainean”, a declarat Lavrov, într-un interviu pentru Russia Today.

Marți, publicația Wall Street Journal a scris că Pentagonul va trimite Ucrainei o serie de sisteme anti-aeriene de producție sovietică, pe care le-a achiziționat în secret în ultimii ani. Însă, deși SUA dețin și un sistem S-300, achiziționat în secret di Belarus în urmă cu câțiva ani, acesta nu face parte din ajutorul trimis Kievului.

Altă doctrină pentru aviația Rusiei

Încă de la începutul invaziei Ucrainei, experții militari s-au arătat șocați de inabilitatea aviației militare a Rusiei de a obține repede superioritatea aeriană totală. Nu doar că Moscova a investit imens în ultimul an în aviația sa, achiziționând nu mai puțin de 350 de aeronave moderne precum Su-30SM, bombardiere Su-34, dar a și modernizat aproximativ 110 de aeronave precum MiG-31BM.BSM și avioane de atac la sol Su-25SM.

Nu mai puțin de 300 de astfel de avioane de vânătoare au fost desfășurate la frontiera cu Ucraina în ajunul invaziei, însă, la aproape patru săptămâni de la acea dată, forțele aeriene ruse încă nu au reușit să elimine complet forțele aeriene ucrainene, ce dispuneau doar de 93 de avioane, mult mai puțin performante. Teoriile inițiale privind acest lucru au variat, sugerând fie dorința Moscovei de a nu distruge infrastructura Ucrainei, fie dorința de a proteja aceste avioane extrem de scumpe în fața apărării anti-aeriene ucrainene, fie pur și simplu că acestea erau mai mult o descurajare pentru o intervenție a forțelor NATO.

În prezent, cea mai plauzibilă explicație sugerează că armata rusă nu dispune de un sistem eficient de comunicații care să-i permită să integreze eficient misiuni ale forțelor terestre combinate cu sprijin aerian.

Fără a exclude însă această teorie, susținută de dovezi puternice privind incapacitatea de coordonare eficientă a trupelor armatei ruse, mai mulți experți militari au subliniat că aviația militară are o cu totul altă doctrină față de aviația Statelor Unite de exemplu. Dacă pentru analiștii militari occidentali garantarea superiorității aeriene este o condiție necesară pentru câștigarea unui război convențional, armata rusă are cu totul alte principii.

Istoricul australian Tom Cooper, specialist în istoria războiului aerian, susține într-un eseu recent că aviația militară rusă nu a fost concepută să lupte precum aviația militară occidentală. Acesta subliniază că, spre exemplu, aviația militară a SUA, ce beneficiază de un buget imens, și are o bază industrială uriașă, operează asemenea unei forțe strategice. Fără a beneficia de avansul tehnologic al SUA, și cu un buget mult mai limitat, forțele aeriene ale Rusiei sunt văzute de către armata rusă „mai mult ca o artilerie cu o rază mai lungă de acțiune”. Ceea ce înseamnă că este concepută să ofere suport aerian în limita a 100-150 de kilometri dincolo de linia frontului și nu are aceeași capacitate de a lovi forțele inamice oriunde. „Din acest motiv, VKS are un rol pur de susținere, în întregime: este menită – și echipată pentru – să stabilească superioritatea aeriană numai asupra liniilor de front și apoi să sprijine forțele terestre sau navale”, a explicat istoricul australian.

În fapt, publicația The New York Times a publicat marți un material în care descrie modul în care armata ucraineană, ce mai dispune în acest moment de doar 55 de avioane de vânătoare, reușește să continue lupta pentru supremația aeriană cu aviația Rusiei prin lupte aeriene (dog-fights) ce aduc aminte de lupta purtată de Marea Britanie cu Germania nazistă în Al Doilea Război Mondial. Aviația militară a Ucrainei operează în secret total, de la baze aeriene aflate în vestul țării ce nu au fost complet distruse, sau chiar de pe autostrăzi. Potrivit sursei citate, aviația ucraineană reușește să execute circa zece misiuni de război pe zi, în cele mai multe pentru a ataca avioanele rusești.

„De fiecare dată când zbor, e pentru o luptă adevărată. În fiecare luptă cu avioanele rusești, nu există nicio egalitate. Mereu au și de cinci ori mai multe avioane. Principalele mele misiuni sunt să atac țintele aeriene, să interceptez avioanele rusești. Aștept ca rachetele să ia în vizor avioanele inamice și apoi doar apăs foc”, a declarat pentru NYT, Andriy, un pilot de doar 25 de ani ce zboară pe un avion de vânătoare Suhoi-27, mult inferior celor rusești.

Acesta a subliniat că majoritatea luptelor aeriene au loc noaptea, din cauză că piloții ruși încearcă să evite apărarea anti-aeriană a Ucrainei. „Am avut situații în care m-am apropiat de un avion rusesc suficient de mult pentru a putea lansa rachetele. Deja îl aveam în radar însă chiar în momentul în care puteam să trag avionul meu a fost reperat de o rachetă anti-aeriană lansată de la sol. Am fost nevoit să fac o serie de manevre disperate pentru a reuși să epuizez combustibilul rachetei care venea spre mine. Timpul pe care-l am să mă salvez depinde doar de distanța de la care e trasă racheta și ce fel de rachetă e”, a mai spus pilotul ucrainean care a subliniat că a reușit să doboare avioane de vânătoare rusești, însă nu are voie să spună câte și ce tip de avioane.

Yuriy Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, a declarat însă că principala strategie a piloților ucraineni este să-i ademenească pe ruși în capcane în care pot fi doborâți de apărarea anti-aeriană. „Ucraina a fost eficientă în lupta aeriană pentru că operăm pe teritoriul nostru. Inamicul ce zboară în spațiul nostru aerian zboară adesea în zonele controlate de apărarea noastră anti-aeriană”, a spus acesta.

„Eșecul Rusiei de a elimina apărarea antiaeriană ucraineană devine un obstacol serios. Probabil că va fi considerată una dintre greșelile cheie ale acestui război. Înseamnă că avioanele rusești nu pot patrula liber cerul pentru a le îndepărta pe cele ucrainene și că avioanele de atac nu pot oferi sprijin aerian adecvat trupelor de la sol”, a declarat Rob Lee, profesor la King’s College London, pentru publicația The Economist.