Situație tensionată la Marea Baltică, după ce Finlanda și Estonia au acuzat de sabotaj un petrolier care a plecat dintr-un port rusesc. NATO a luat decizia de a-și consolida prezența militară în zonă. Ce spune Kremlinul.
Joi, 26 decembrie 2024, Finlanda a anunțat că investighează un petrolier care a plecat dintr-un port rusesc pentru un presupus sabotaj asupra unui cablu electric submarin care transporta electricitate către Estonia.
Implicat în acest incident este petrolierul Eagle S, provenit din Rusia. Scandinavii spun că nava ar face parte dintr-o “flotă fantomă”. Vasul, care arbora pavilionul Insulelor Cook, transporta “benzină fără plumb încărcată într-un port rusesc”, a declarat Sami Rakshit, directorul general al serviciilor vamale finlandeze, într-o conferinţă de presă.
După acest incident, Poliţia a deschis o anchetă pentru “sabotaj în formă agravată“, a adăugat Robin Lardot de la Biroul Naţional de Anchetă. Finlandezii au confiscat petrolierul Eagle S. “Ne-am urcat deja la bordul navei, am vorbit cu echipajul şi am adunat dovezi“, a declarat Robin Lardot.
”Flota fantomă” a Rusiei este formată dintr-un grup de sute de nave vechi și adesea prost întreținute. Acestea transportă țiței şi produse petroliere rusești sub embargo. Moscova folosește aceste vase pentru a ocoli sancțiunile internaționale asupra exporturilor de petrol, notează Observator News.
Incidentul din a doua zi de Crăciun este cel mai recent dintr-o serie presupuse sabotaje asupra unor conducte și cabluri care sunt vizate în Marea Baltică de nave străine. Sunt temeri că ar fi vorba de atacuri deliberate asupra infrastructurii critice din țări NATO.
În urma incidentului de joi, premierul estonian Kristen Michal a cerut NATO să mobilizeze o ”flotă de descurajare” în Marea Baltică. El a făcut această declarație în timpul unei conferințe de presă după o întâlnire de urgență privind deteriorarea cablului EstLink 2.
De asemenea, premierul eston a mai spus că, dacă va fi necesar, țara sa va invoca articolul 4 din Tratatul NATO. Aceste spune că statele membre se vor consulta întotdeauna între ele dacă, în opinia vreuneia, integritatea sau securitatea sa teritorială ”este amenințată”.
În replică, NATO a venit cu un răspuns pozitiv pentru aliații Finlanda și Estonia. Vineri, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a spus că aceasta îşi va consolida prezenţa militară la Marea Baltică.
Oficialul a discutat cu preşedintele finlandez Alexander Stubb despre acest presuspus “act de sabotaj asupra unor cabluri submarine“. “Mi-am exprimat solidaritatea şi susţinerea. NATO îşi va consolida prezenţa militară la Marea Baltică”, a anunţat Rutte. La rândul ei, Uniunea Europeană a amenințat că va impune noi sancţiuni împotriva navelor ruseşti.
Kremlinul nu pare a băga în seamă aceste probleme din Marea Baltică. ”Daunele cablurilor din Marea Baltică nu sunt o problemă pentru Moscova”, spune purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov.
”Nu pot spune nimic despre această situație, aceasta este o problemă foarte restrânsă, care nu este apanajul administrației prezidențiale ruse”, a mai adăugat Peskov.