„Smurdul” Gigi Mulţescu, amintiri dulci, dar „amare” din vremuri (g)rele, dar bune… VIDEO

Silviu Ghering   
in Aqua
11/02/2019, 13:51
„Smurdul” Gigi Mulţescu, amintiri dulci, dar „amare” din vremuri (g)rele, dar bune… VIDEO
„Smurdul” Gigi Mulţescu, amintiri dulci, dar „amare” din vremuri (g)rele, dar bune...

Gigi Mulţescu nu mai are nevoie de nicio prezentare pentru iubitorii fotbalului. Jucător emblematic al anilor ’70-’80, a început fotbalul la Steaua și a făcut cele mai bune meciuri ale carierei la… Dinamo, după ce a jucat cele mai multe partide în „Vale”, la Jiul Petroșani! Ca antrenor a primit porecla „Smurdul” pentru capacitatea sa de a resuscita echipe aflate în „moarte clinică” (a se citi „criză” sau, și mai bine, „la retrogradare”). Pentru cei mai tineri amintim mai jos, pe scurt, cariera sa de jucător.

  • Gheorghe Mulțescu (n. 13 noiembrie 1951, comuna Botoroaga, județul Teleorman)
  • 1963 – legitimat la juniorii Stelei
  • 1971 – transferat la Jiul Petroşani (239 de meciuri / 74 de goluri)
  • 1979 – transferat la Dinamo (132 de jocuri / 29 de goluri)
  • 1985 – revenit la Jiul (59 / 17)
  • 1987 – CSM Suceava (9 / 2)
  • 1987 – Autobuzul Bucureşti (20 /10)
  • 1988 – UTA (18 /10)

„Smurdul” Gigi Mulţescu, amintiri dulci, dar „amare” din vremuri (g)rele, dar bune…

Dintre cele 132 de goluri marcate pentru Dinamo nu se poate să nu amintim superba reușită din unul dintre cele mai bune meciuri din toată istoria lui Dinamo, acel 3-0 de senzație din 19 octombrie 1983, cu Hamburg SV, în turul „dublei” din a doua rundă a Cupei Campionilor Europeni 1983-1984, meci cu 80.000 de spectatori pe fostul stadion „23 August”. Trebuie menționat că Hamburger SV nu era nimeni alta decât deţinătoarea trofeului. Cu nici 5 luni înainte de seara de coșmar, pentru ei, de la București, nemţii învingeau în finală, la Atena, pe Juventus Torino prin golul lui Felix Magath. Deşi o parte dintre câştigătorii trofeului se transferaseră, Hamburg avea în continuare o echipă de speriat, în care se „distingeau” Felix Magath, Uli Stein, Manfred Kaltz, Dietmar Jakobs sau Wolfgang Rolff, conduşi de pe bancă de legendarul antrenor Ernest Happel.

Gigi Mulțescu a marcat atunci al doilea gol al dinamoviștilor, în minutul 60, cu un șut formidabil de la vreo 40 de metri, la care portarul german Holger Stein n-a avut nicio replică! „Oneață” Augustin deschisese scorul în minutul 21 și Costel Orac a pus bomboana pe „coliva” nemților în minutul 81. „Forța de grup a contribuit foarte mult. De la agonie la extaz și invers, nu a fost decât un pas. L-am văzut pe portar cam ieșit din poartă și am prins un șut plin, nemții nu se gândeau că trag de la așa distanță și nu aveam marcaj strâns pe mine”, și-a amintit Gigi Mulțescu pentru FANATIK.RO. În retur, după 3-0 pentru Hamburg în minutul 62, „Țânțarul” Țălnar (85) și din nou Gigi Mulțescu (90) consfințeau marea surpriză de a fi eliminat deținătoarea trofeului. Dinamo avea să fie prima echipă din România care ajungea în semifinalele Ligii Campionilor, Cupa Campionilor Europeni pe atunci, unde Liverpool s-a dovedit mai tare (1-0 în Anglia, 2-1 la București).

Singurul ziar de sport al vremii, „Sportul”, elogia marele succes al lui Dinamo, în care Gigi Mulțescu marcase cel mai frumos gol al meciului, cu o „bombă” de la 40 de metri
Singurul ziar de sport al vremii, „Sportul”, elogia marele succes al lui Dinamo, în care Gigi Mulțescu marcase cel mai frumos gol al meciului

În 1986 Gigi Mulțescu a început şi activitatea de antrenor, „secund” la Jiul Petroşani. În 1990 şi-a luat carnetul de antrenor A şi a debutat ca „principal” la Dinamo, după care a fost pe banca (foarte) multor echipe:

  • Dinamo Bucureşti (1990-1991)
  • Dacia Unirea Brăila (1992-1993)
  • Samsunspor (Turcia, 1993-1996)
  • Kayserispor (Turcia, 1996-1997)
  • Adanaspor (Turcia, 1999)
  • Ankaragücü (2000)
  • Sportul Studenţesc (2001)
  • Astra Giurgiu (2001-2002)
  • Gaziantepspor (Turcia, 2002)
  • Poli AEK Timişoara (2003)
  • Samsunspor (Turcia, 2003)
  • Petrolul Ploieşti (2003-2004)
  • Poli AEK Timişoara (2004-2005)
  • Jiul Petroşani (2005)
  • FC Braşov (2005)
  • Sportul Studenţesc (2005-2006)
  • SC Vaslui (2006-2007)
  • Sportul Studenţesc (2007)
  • Universitatea Cluj (2007-2008)
  • Dinamo Bucureşti (2008)
  • Progresul Bucureşti (2008-2009)
  • Ceahlăul Piatra Neamţ (2009-2010)
  • Sportul Studenţesc (2010-2011)
  • Petrolul Ploieşti (2011-2012)
  • Delta Tulcea (2012)
  • Astra Giurgiu (2012-2013)
  • Gaz Metan Mediaş (2012-2013)
  • Dinamo (2012-2013)
  • Petrolul Ploieşti (2014-2015)
  • FC Voluntari (2015-2016)
  • CS U Craiova (2016-2017)
  • Astra (2018)

Gigi Mulțescu ne „întoarce” în timp, într-un 1972 în care Jiul Petroșani aducea mii de mineri la stadion în fiecare duminică…

Decembrie 1972. Sfârşit de tur în Divizia A. Jiul Petroşani, echipă desfiinţată în ianuarie 2013, după 94 de ani de activitate, făcea banchet după o jumătate de campionat foarte bună, încheiată cu un scor de neprezentare în faţa Sportului Studenţesc, 3-0 în Vale, şi un nesperat loc 3, la doar două puncte de liderul Steaua şi un punct de Dinamo. Preşedinte Mircea Pascu, antrenor Ştefan Coidum, jucători importanţi Gheorghe Mulţescu, Mihai Stoichiţă, Adalbert Rosznai. Mircea Pascu, mare amator şi „regizor” de farse, era aşteptat de mai toţi fotbaliştii „la cotitură” să i se „plătească” glumiţele suportate cu… zîmbetul pe buze „că-s de la şefu’ şi nu te poţi supăra pe el, nu?”

Gigi Mulțescu într-o echipă a Jiului care ma avea de împrunutat de la Dinamo și tricourile de joc după atâția fotbaliști câți sunt în imagine... „numai” vreo 6...
Gigi Mulțescu într-o echipă a Jiului care mai avea de împrunutat de la Dinamo doar tricourile de joc după atâția fotbaliști câți sunt în imagine…

Tortul-tortură de la… cotitură!

În aceeaşi măsură cu farsele, Pascu era la fel de mare consumator de dulciuri, aşa că jucătorii au aranjat cu bucătarul să-i facă o parte din tort „specială”: pe dinafară era la fel cu restul platoului, dar în interior se bucura de ardei iute, piper şi muştar din cel mai iute din plin! Se ajunge la desert, se taie tortul, toată lumea veselă, bine-mersi, nicio problemă. Ba o problemă era, pentru că Mircea Pascu nu dădea niciun semn, dar niciunul!, că l-ar deranja ceva. Panică printre fotbalişti, unde e porţia specială de tort? La cine a nimerit dacă nu la şefu’? Nimeni nu se plângea, nimeni nu înjura… Misterul l-a dezlegat chiar Mircea Pascu unui apropiat al său, chiar… Gigi Mulţescu, care chiar… nu ştia de „surpriză”: „Mi-a spus nea Mircea că i-a luat gura foc după prima linguriţă, dar a tăcut mâlc şi chiar a mai gustat din tortura aia de tort doar ca să nu le dea satisfacţie complotiştilor!”

Da’ pantofii, pantofii cât sunt? Scump, domnule, scump…

În acel sezon 1972-1973 minerii, fără ghilimele, adică minerii adevăraţi din subteran, nu fotbaliştii de la Jiu, apelaţi şi ei deseori cu acest nume, scoteau la greu cărbune pentru patria socialistă, depăşeau constant planul, făceau cincinalu’-n patru ani şi jumătate, avea de muncă şi de mâncare, banii curgeau gârlă către clubul-fanion din Vale, toată lumea mulţumită… Era rău, dar cât de bine era… În pauza de iarnă, la un joc de pregătire al primei echipe cu speranţele de la „tineret-rezerve” victima unei farse – a cui dacă nu a ditamai preşedintelui amintit mai sus, Mircea Pascu – a fost antrenorul „copiilor”, Cornel Cărare. La sfîrşitul meciului, acesta a găsit scris, ghici de cine?, numele popular al vaginului, în cele două silabe pe cei doi şoşoni proprietate personală. N-a „gustat” deloc glumiţa şi s-a dus val-vârtej în vestiarul primei echipe, unde Mircea Pascu discuta cu Gigi Mulţescu, liderul şi căpitanul Jiului pe atunci. Tehnicianul „tineretului” le-a arătat tuturor „mizeria” de pe şoşoni şi, în hohotele generale de râs, i-a aruncat furios în focul dintr-un godin care duduia la greu înţesat cu lemne. Nu era pagubă prea mare, nu costau mai mult de 25-30 de lei, dar Cărare scăpase din vedere un „mic” amănunt: în şoşoni avea… pantofii! Care erau din piele, celebra marcă „socialistă” Guban, şi costau de 10 ori mai mult! Şi care au ars la fel de bine ca şoşonii… Mircea Pascu a împăcat păgubitul cu o pereche de pantofi noi, dar nu i-a plătit şi şoşonii pentru că, spunea el, „p-ăia puteai să-i speli şi erau ca noi!”.

Gigi Mulțescu, cel mai talentat jucător din istoria de 94 de ani s Jiului Petroșani sete un „campion” la numărulde echipe antrenate. Le puteți număra mai sus... La unele a făcut „bis” și de două ori...
Gigi Mulțescu, considerat în „Vale” cel mai talentat jucător din istoria de 94 de ani s Jiului Petroșani sete un „campion” la numărulde echipe antrenate. Le puteți număra mai sus…
  • „Toată prăbuşirea fotbalului românesc are legătură cu distrugerea economică a întregii ţări. Nu uitaţi că înainte de ’89 erau o mulţime de echipe care erau pe lângă combinate, uzine, întreprinderi. Unde sunt astea? Date la fier vechi? La fier vechi e şi fotbalul!” – Aurel Ţicleanu, membru în Comisia Tehnică a FRF
  • „Marile oraşe au dispărut de pe harta fotbalistică a ţării pentru că nu mai există bani şi oameni care să investească. În mod normal, noi trebuie să avem 18 echipe în prima ligă, dar nu vedeţi că şi din astea 14 o mulţume abia trăiesc şi se plâng să nu au bani? Nu mai avem nicio şansă să fim ce-am fost!” – Aurel Ţicleanu, membru în Comisia Tehnică a FRF
  • „Cine nu cunoaşte situaţia reală ar putea spune că am redus cantitatea, numărul cluburilor, şi am crescut calitatea. Aiureli, prostii, tâmpenii! Nivelul fotbalului s-a dus în cap! Situaţia e un dezastru şi ne vom duce din rău în mai rău!” – Mircea Rădulescu
  • 158 este numărul de echipe cu care s-au redus primele 3 ligi din România în cei 29 de ani care au trecut de la schimbarea regimului, în decembrie 1989, scădere care a afectat, evident, şi numărul fotbaliştilor: mai puţini cu peste 3.000 la seniori şi peste 5.000 la juniori
  • 5 judeţe din România nu mai au nicio echipă în primele 3 ligi: Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Olt, Sălaj şi Vaslui
Închide ×