Şoc pe piaţa petrolului. Criza din Golf aruncă în aer preţurile şi ameninţă direct industria aeriană din Europa

Cu strâmtoarea Ormuz închisă şi bombardamente continue asupra rafinăriilor, preţul petrolului pe pieţele internaţionale a crescut deja cu aproape 30% faţă de acum zece zile, înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. „Aurul negru” a ajuns luni să fie tranzacţionat şi cu 120 dolari/baril, acesta fiind cel mai ridicat nivel după anul 2022.

Arabia Saudită și-a informat clienții că nu mai este în măsură să îşi onoreze livrările

Îngrijorarea pe pieţe este alimentată de faptul că nu sunt semne că acest conflict s-ar încheia prea curând, ba dimpotrivă, atât SUA cât şi Iranul sunt mai hotărâte ca oricând să continue lupta. Analiştii sunt de părere că prețurile petrolului ar fi continuat să crească dacă nu ar fi existat un articol din Financial Times în care se dezvăluia că țările din G7, în cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie, iau în considerare o acțiune coordonată pentru a elibera o parte din rezervele lor de petrol.

Țările OPEC fac tot posibilul să livreze petrol pe piețe în condițiile actuale, foarte dificile. Cu toate acestea, Arabia Saudită și-a informat clienții că nu este în măsură să îşi onoreze livrările și vinde petrol în tranzacții spot, adică tranzacţii imediate, la preţul pieţei. Kuweitul și Emiratele Arabe Unite au început să reducă şi ele producția deoarece instalațiile lor de depozitare sunt pline, în contextul în care strâmtoarea Ormuz este blocată, iar Iranul lasă să treacă pe acolo doar vasele sub pavilion rusesc şi chinezesc.

Irakul, al doilea cel mai mare producător din OPEC, şi-a redus deja producţia de săptămâna trecută, iar Donald Trump nu mai garantează că preţurile nu vor creşte în continuare, ci spune că „este un preţ mic de plătit” pentru a aduce pacea în SUA şi în lume. „Prețurile vor scădea foarte repede odată cu distrugerea amenințării nucleare iraniene”, dă asigurări liderul de la Casa Albă. Doar că acesta nu mai este doar un război între Statele Unite, Israel și Iran, în el fiind implicate peste zece alte țări.

Digi24.ro

Momentul Mythos și cei cinci zei ai inteligenței artificiale: de ce noul model AI a devenit prea periculos pentru a fi lansat pe piață

Saudiţii încearcă să deblocheze oleoductul către Marea Roşie

„Asistăm la o schimbare excepțional de rapidă a percepțiilor: dispare ideea că toată această stare conflictuală va fi de scurtă durată. Acum se pare că situaţia se va mai prelungi o vreme. Atâta timp cât nu vedem petroliere trecând prin Strâmtoarea Ormuz, prețurile vor continua să crească”, spune Warren Patterson, directorul diviziei de mărfuri de la ING Groep NV.

Digisport.ro

Show la TV în Italia! Cristi Chivu l-a văzut în studio și i-a zis direct: ”Poți s-o spui în română?”. Au urmat hohote de râs

Dar nu este vorba doar despre Strâmtoarea Ormuz. Iranienii au atacat în weekend în repetate rânduri instalațiile petroliere din Emirate și Arabia Saudită. Drone au fost văzute şi în apropierea câmpului petrolier saudit Shaybah, unde se extrag aproximativ 1 milion de barili de petrol pe zi. Asta după ce saudiții fuseseră nevoiţi anterior să închidă operațiunile de la rafinăria Ras Tanura. Acum fac tot posibilul pentru a debloca și a folosi cât mai mult oleoductul care duce petrolul către Marea Roșie. În ciuda acestor eforturi, previziunile sunt că oprirea unor instalații petroliere din țările Orientului Mijlociu ar putea însemna dispariția de pe piață a aproximativ 4 milioane de barili de petrol pe zi.

În scenariul cel mai negativ, Wizz Air ar înregistra o scădere de 59% a câştigurilor

Analiștii de la Goldman Sachs au avertizat că dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va scădea în intensitate până la sfârșitul lunii, petrolul ar putea ajunge la un preț de aproximativ 150 de dolari pe baril. O criză prelungită ar putea avea grave efecte globale avertizează şi analiştii ING, care spun că ea ar avea impact direct asupra agriculturii, multe țări importând fertilizanți produși cu gaz sau derivați din petrol. „Brazilia, India, Asia de Sud și părți ale Uniunii Europene ar avea cel mai mult de suferit”, anticipează experţii ING.

„Europa se confruntă cu riscuri semnificative în ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil pentru aviație, deoarece Golful Persic este cel mai mare furnizor al Europei, asigurând aproximativ 30% din necesarul de kerosen. Majoritatea este transportat pe cale maritimă”, subliniază şi experţii de la firma de cercetare Vortexa.

Prețul kerosenului în Europa a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate, decuplându-se semnificativ de prețul țițeiului brut din cauza blocajelor de aprovizionare și a capacității limitate de rafinare. Într-un scenariu negativ analizat de Barclays, Wizz Air ar înregistra cea mai puternică scădere a EBIT-ului pentru anul fiscal 2026, cu o scădere a câștigurilor de 59%, urmată de Finnair cu 36% și Air France-KLM cu 19%. În acelaşi timp, Turkish Airlines estimează costuri suplimentare cu combustibilul de 70 milioane de dolari pe lună.

În ultimele zile, acțiunile companiilor aeriene din Statele Unite și Europa au scăzut brusc, pe măsură ce investitorii își reevaluează perspectivele de profit. Companiile aeriene low-cost sunt considerabile cele mai vulnerabile în astfel de contexte. Pentru călători, implicațiile se vor resimți probabil prin creșterea preţului biletelor şi împuţinarea numărului de rute.

China a suspendat exporturile de benzină şi motorină

Între timp, președintele sud-coreean Lee Jae-myung a declarat luni că țara sa va impune o plafonare a prețurilor interne la combustibili, pentru prima dată în aproape 30 de ani, pentru a stopa creșterea rapidă a acestora. La rândul său guvernul din Taiwanul a anunţat că va impune o plafonare săptămânală a creșterilor prețului petrolului, pentru a atenua impactul economic al războiului din Orientul Mijlociu.

China, în ciuda faptului că are rezerve de invidiat 1,3 miliarde de barili de țiței, suficiente pentru a acoperi un an fără importuri din Orientul Mijlociu, a ordonat marilor rafinării interne să suspende exporturile de motorină și benzină, iar alte ţări asiatice, precum India sau Singapore, cu stocuri disponibile pentru 50 de zile sau mai puțin, ar putea urma exemplul Beijingului.