Ofensiva anti-plagiat. Universitățile au cheltuit un milion de lei în ultimul an pentru a prinde doctoranzii-trișori. Cum funcționează sistemul

Universitățile din România au cheltuit în ultimul an aproape 1.000.000 de lei pentru achiziționarea unor servicii de detectare și verificare a plagiatelor. Suma se referă doar la achizițiile prin platforma SEAP.

În topul cheltuielilor se află: Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași – 121.400 lei, Academia Română de Studii Economice din București – 115.000 lei și Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara – 109.500 de lei.

Cât de precise sunt softurile anti-plagiat în 2022?

În practică, fiecare lucrare de doctorat este verificată înainte de a fi susținută de respectivul candidat, pentru a fi înlăturate eventualele suspiciuni legate de etică și integritate.

De mai bine de zece ani, în România au fost introduse softurile anti-plagiat, care au început să fie folosite de fiecare universitate în parte și care funcționează ca o bază de date cu lucrări științifice și alte resurse deschise din mediul online.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

”Metoda nu este perfectă pentru că sistemul nu gândește ca un om”, explică Cristina Costiniuc, manager de proiect la o companie care asigură servicii anti-plagiat pentru cele mai multe universități din România.

”Sistemul nu știe că un text este cu adevărat plagiat dar își dă seama dacă textul introdus este într-o anumită proporție identic cu un alt text. Dar nu are inteligență artificială, să aibă capacitatea de gândire a unui om. El are o eficiență de 100% la nivel de comparare cu resursele internetului, dar nu poate garanta în cazul în care, de exemplu, pagina sursă a dispărut. Este o dinamică a internetului pe care nu o putem ține pe loc”, mai spune reprezentantul companiei.

Prețul sistemului diferă în funcție de volumul de lucrări analizate

Verificarea în sine se face comparând lucrările noi cu cele deja existente din mai multe baze de date ale fiecărei universități care folosește sistemul, precum și cu resurse de lucrări științifice create de compania care oferă serviciul. De asemenea, verificarea se face și cu o bază de date care conține toată legislația din România și Uniunea Europeană. Concluzia finală este însă luată de o comisie de etică, pe baza interpretării datelor oferite de sistemul electronic.

Universitățile achiziționează pachete de acces, în funcție de perioada de timp pentru care doresc să facă contract, și de volumul de lucrări. Astfel, la 10.000 de caractere, adică aproximativ 5 pagini, prețul standard este de 3 lei, dar poate să scadă dacă universitatea cumpără pachete mai mari.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Scandalul Ponta a determinat universitățile să-și achiziționeze sisteme proprii anti-plagiat

În 2012, România a avut primul scandal major de plagiat, atunci când revista americană Nature a publicat un articol despre lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta. Ca urmare a acestui scandal, în 2016, politicianul a rămas fără titlul de doctor, după o decizie a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.

”Din acel an, cam toate universitățile au început să-și verifice tezele de doctorat, deși unele le foloseau și până atunci. Noi suntem din 2012 în România și lucrăm destul de intens pe partea de colaborări cu universitățile.

Cu siguranță, ce se discută în spațiul public referitor la plagiat, ne-a ajutat, dar nu putem spune că după fiecare scandal am văzut o creștere a cererii. În România sunt universități care foloseau sisteme anti-plagiat și dinainte de 2012. Discuția legată de domnul Ponta a influențat, pentru că din acel an cam toate universitățile au început să-și verifice tezele de doctorat”,  a mai explicat Cristina Costinuc pentru FANATIK.

8 titluri de doctor retrase în 2021

În anul 2021 au fost retrase opt titluri de doctor prin ordin de ministru, în urma unor decizii luate de CNATDCU, față de 13 titluri în 2020 și 30 de titluri în anul 2019.

Ultimul mare scandal de plagiat apărut în România este cel al premierului Nicolae Ciucă. Jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit că lucrarea de doctorat pe care acesta a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare Carol I include cel puțin 42 de pagini de plagiat din totalul de 138. Ea a dezvăluit că cea mai mare parte a pasajelor plagiate nu pot fi depistate cu un soft anti-plagiat pentru că acestea ar fi copiate din volume tipărite.

Premierul a răspuns că teza sa de doctorat ”a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”. La sfârșitul lunii ianuarie, sesizarea referitoare la teza de doctorat a premierului Ciucă a fost admisă de CNATDCU la cererea deputatului Mihai Polițeanu. Un verdict în această speță este așteptat în cel mult două luni.