Solista trupei ABBA, victima sistemului care a abuzat copiii în Norvegia

Cazul recent al celor cinci copii ai familiei Bodnariu, preluaţi de serviciul pentru protecţia copilului din Norvegia, a trezit multă emoţie în ţara de origine a tatălui. Mulţi se întreabă de ce sunt atât de stricte autorităţile norvegiene când există suspiciuni de violenţă în familie. Una din explicaţii ar putea fi legată de un episod trist şi ruşinos din istoria recentă a Norvegiei, al cărui martor a fost chiar una din solistele trupei ABBA, Anni-Frid Lyngstad (70 de ani).

”Copiii războiului”, sau copiii născuţi în timpul ocupaţiei germane din Norvegia, din mame norvegiene şi soldaţi germani, în cadrul programului Lebensborn, au avut un destin cumplit după încheierea războiului.

Sub pretextul protejării femeilor care năşteau în afara căsniciei, proiectul Lebensborn (Izvorul vieţii), înfiinţat de Germania în 1935, urmărea de fapt asigurarea continuităţii pentru rasa ”ariană”, pusă în pericol de pierderile grele suferite de armatele naziste. Cu femei înalte, blonde, Norvegia reprezenta un adevărat EL Dorado în ceea ce priveşte materialul genetic.

În perioada ocupaţiei naziste din Norvegia (1940-1945), aici au fost înfiinţate cel puţin 12 centre Lebensborn în care fetele care rămâneau însărcinate în urma relaţiilor cu soldaţi germani primeau găzduire pe perioada sarcinii, fiind protejate astfel de societatea care le condamna. În jur de 12.000 de copii s-au născut în anii de ocupaţie nazistă, în cadrul acestui program.

Copiii cu trăsături perfecte, trimişi în Germania

Greul începea pentru aceşti copii şi pentru mamele lor imediat după ce părăseau centrul Lebensborn. Cele mai multe tinere erau alungate de familii pentru că fraternizaseră cu inamicul. Câteva sute de copii au fost daţi spre

adopţie şi cel puţin 250 au ajuns în Germania, unde au fost adoptaţi sau au crescut în orfelinate.

Copiii din program consideraţi sănătoşi din punct de vedere genetic erau trimişi spre sud. Copiii de ”calitatea a doua” erau adoptaţi în Norvegia, iar cei născuţi de mame cu trăsături lapone erau respinşi. Elementul lapon caracteristic populaţiei norvegiene din nord a contribuit la devalorizarea copiilor care nu aveau calităţile necesare pentru a putea contribui la purificarea rasei ariene germane.

După război, copiii au fost închişi în orfelinate şi instituţii de boli mintale

După încheierea războiului şi retragerea trupelor naziste din Norvegia, a început infernul pentru aceste femei şi copiii lor. Mamele au fost ostracizate şi umilite atât de autorităţile norvegiene, cât şi de populaţia civilă. Erau numite ”târfele germanilor”, iar copiii lor, ”pui de nazişti”. Femeile au fost trimise, fără nicun fel de proces, în lagăre de concentrare, sub acuzaţia de a fi fost implicate în relaţii amoroase cu soldaţii germani.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

În presa vremii se scria despre aceste femei că ”a fi rase în cap reprezintă o pedeapsă prea bândă” şi că ”ar trebui urâte şi torturate în fel şi chip”. Se sugera chiar că ar trebui să poarte pe braţ o banderolă cu litera ”T” de la ”târfă”.

Copiii au fost trimişi în orfelinate sau, mai rău, în instituţii de boli mintale. Într-un interviu pentru presa din Suedia, unii dintre aceşti ”copii ai războiului” au povestit cum, în timp ce erau internaţi într-un orfelinat din Bergen, au fost obligaţi să defileze pe străzi astfel încât populaţia alocală să-i poată biciui şi scuipa.

”Copiii războiului” au dat în judecată guvernul norvegian

Dezbaterea publică despre ”copiii războiului” a început târziu în Norvegia, abia în 1981. Supravieţuitorii acestui sistem care şi-a torturat victimele au prins greu curaj să-şi asume identitatea şi să dea în judecată guvernul norvegian.

Printre cei care au denunţat atitudinea guvernului şi a societăţii norvegiene faţă de copiii născuţi în timpul ocupaţiei naziste din mame norvegiene şi taţi germani s-a numărat şi Anni-Frid Lyngstad, mai cunoscută drept Frida din trupa ABBA.

Frida s-a născut într-un sătuc din nordul Norvegiei, din mamă norvegiană şi tată neamţ, chiar la sfârşitul războiului, în 1945. Tatăl Fridei, sergent în Wehrmacht, s-a întors în Germania, după retragerea trupelor naziste din Norvegia.

Frida a fost, aşadar, unul din cei 12.000 de ”copii ai războiului” prigoniţi de o societate care vedea în ei dovada trădării. La începutul anului 1947, mama şi bunica Fridei fug din sat de frica represaliilor. Bunica îşi duce nepoata în Suedia. Mama Fidei li se alătură în scurt timp, însă moare la numai 21 de ani din cauza unei afecţiuni a rinchilor. Frida a crezut tot timpul că tatăl ei, Alfred Haase, şi-a pierdut viaţa pe drumul de întoarcere în Germania.

În 1977 însă, în urma unui articol publicat de revista Bravo Germania, care copnţinea şi biografia completă a Lindei, cu numele complete ale mamei şi tatălui artistei, fratele vitreg al solistei îşi întreabă tatăl dacă a fost în satul cu pricina în perioada ocupaţiei naziste. Câteva luni mai târziu, Linda îşi întâlnea tatăl în Stockholm pentru prima oară.

”Cazul Bodnariu”, în atenţia autorităţilor din România

Cei cinci copii ai românului Marius Bodnariu şi ai soţiei sale de origine norvegiană, Ruth, au fost luaţi în luna noiembrie de Barnevernet, Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, după ce fetele mai mari au spus că sunt bătute acasă de părinţi. Cazul a intrat şi în atenţia autorităţilor române, care au iniţiat un dialog cu autorităţile norvegiene. În acest moment, familia Bodnariu aşteaptă prima înfăţişare a procesului în care sunt acuzaţi de violenţă. Cei cinci copii, printre care şi un sugar, au fost plasaţi în trei familii-surogat.

Sursă: www.click.ro