Solstițiul de iarnă 2024 este un eveniment care marchează începutul iernii din punct de vedere astronomic. El mai este cunoscut și sub denumirea de “solstițiul hibernal” sau “mijlocul iernii”.
Ce se întâmplă când are loc solstițiul de iarnă și de ce vom avea cea mai lungă noapte din acest an? Cei de la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu au explicat fenomenul.
Practic soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est. Ulterior, el apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. Spre lăsarea amiezii însă, Soarele urcă de 45° – la numai 21° față de orizont.
Acesta este și motivul pentru care durata zilei va fi cea mai mică din întreg anul, mai exact de doar 8 ore și 50 minute. De cealaltă parte, durata nopții va avea o valoare maximă de 15 ore și 10 minute.
“Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.
La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor”, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
Solstițiul de iarnă 2024 are loc sâmbătă, 21 decembrie. Iar începând cu următoarea zi și până pe 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară, durata zilelor continuă să crească. De cealaltă parte, nopțile devin mult mai scurte.
Fenomenul astronomic reprezintă practic consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Astfel, deși vom avea parte de o zi mai scurtă pe 21 decembrie, treptat ne vom bucura de zile mai lungi până ce vine vara.
Și totuși ce înseamnă solstițiu, de fapt și de unde provine acest termen? El își are originile în cuvântul din limba latină ”solstitium”. Acesta este format din ”sol”, care înseamnă ”soare”, dar și ”sitium”, care înseamnă ”a se opri”.
Practic dacă ar fi să traducem termenul de ”solstițiu” înseamnă ”soare nemișcat”. Solstițiul de iarnă nu este însă singurul. Mai exact, anual există două solstiții, mai exact cel de vară, care marchează începutul verii astronomice și care are loc în luna iunie, dar și cel de iarnă care se produce în luna decembrie.
Solstițiul de iarnă vine și cu o serie de tradiții și obiceiuri respectate în unele zone din țară. Încă din cele mai vechi timpuri se spunea că în noaptea în care are loc acest fenomen astronomic înflorește feriga.
Superstițiile spun că cine surprinde momentul va avea noroc în dragoste, dar și în casă. Chiar și așa, planta nu înflorește de cele mai multe ori, însă unele persoane aleg să creadă în acest lucru.
O altă tradiție spune că în noaptea în care are loc solstițiul de iarnă familia trebuie să se adune în casa celei mai în vârstă persoane. Acolo se recită poezii și se mănâncă nuci, dar și rodii. Despre acestea se spune că atrag prosperitatea în familie.
Totodată, există și multe alte povești legate de solstițiul de iarnă. Se spune că o varietate de zei erau venerați în această noapte. Iar o altă semnificație importantă este și legată de pământ. Mai exact, mulți asociază solstițiul cu regenerarea sau renașterea Pământului.