Ce soluții poate avea guvernul la o inflație de peste 10% și o datorie publică de peste 50%. Economist: „E nevoie de o limitare a risipei publice. Ceea ce nu se întâmplă”

Inflația pe luna martie a trecut, pentru prima oară în ultimii 18 ani, peste 10%, potrivit datelor INS publicate marți, asta după ce în urmă cu câteva zile Ministerul Finanțelor anunțase că datoria publică a României a depășit pragul de 50% din PIB.

Guvernul cu inflație și datorie publică record

Potrivit datelor publicate de către Institutul Național de Statistică rata inflației pentru luna martie a ajuns la 10,2%, față de 8,53% cât a fost în luna februarie, cea mai mare rată din ultimii 18 ani. Față de luna martie a anului trecut, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la gaze naturale (46,49%), la combustibili (34,16%), la cartofi(36,5%) şi la uleiul comestibil cu 32,33%.

„Preţurile de consum în luna martie 2022 comparativ cu luna februarie 2022 au crescut cu 1,9%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 4,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021 este 10,2%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2020 – martie 2021) este 6,5%”, a transmis INS.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a declarat că această creștere a inflației este determinată în principal de către creșterea prețurilor la produse alimentare și a subliniat că decizia BNR de creștere a dobânzii cheie cu 0,5% s-a dovedit înțeleaptă în noul context.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

„Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic au pierdut întâietatea ca factori producători de inflaţie mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul 2, şi a luat luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare. În primul rând pâinea. Avem o scumpire peste medie la pâine. Media inflaţiei la mărfuri alimentare este 11,20% pe an şi la pâine este de 16,36%. La cartofi, o creştere şi mai mare, peste medie, 36,50%, la citrice peste medie, 12,82%, la ulei 32%, iar peste medie, margarina 16,82%.

Ce arată aceste cifre? Arată în primul rând că Banca Naţională a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50% dobânda de referinţă pentru, că deşi de s-a ajuns clar la concluzia în toate băncile centrale şi în toate sistemele de analiză din lume că această inflaţie globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în niciun fel cu măsuri de politică monetară. Aici e nevoie doar de măsuri structurale”, a declarat Adrian Vasilescu.

Fostul președinte PNL, Florin Cîțu a declarat marți că această creștere importantă a inflației va genera va genera costuri mai mari pentru români și măsuri dure din partea Guvernului. „Am intrat în zona roșie. Mie îmi era teamă să nu avem inflație cu două cifre. BNR prognozase o rată a inflației cu două cifre, la finalul anului, dar uite că deja suntem acolo. Trebuiau luate măsuri mult mai devreme, pentru că pe măsură ce evoluează rata inflației, măsurile care vor trebui luate sunt mult mai dure”, a declarat Cîțu.

Anunțul INS de marți vine după ce vinerea trecută Ministerul de Finanțe anunțase că datoria publică a României a depășit pragul de 50% din PIB, ajungând la 50,6%. În termeni nominali, datoria publică se ridică la 596,8 miliarde lei, cea mai mare parte, respectiv 579,1 miliarde lei fiind pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a acestei datorii, echivalentul a 284,398 miliarde de lei, este în euro. În octombrie 2021, datoria publică a țării era de 47,5% din PIB, pe locul 9 în rândul statelor europene.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Luni seară, guvernul Ciucă a anunțat un amplu pachet de măsuri sociale și economice, în valoare de 17,3 miliarde de lei, pentru a ameliora impactul asupra populației pe care-l are criza energetică și valul de scumpiri. Pachetul de măsuri cuprinde o creștere cu 200 de lei a salariului minim, o creștere voluntară scutită de taxe, programe pentru garantarea creditelor pentru tineri, vouchere pentru elevii care primesc burse sociale și creșterea tichetelor de masă. Doar 200 de milioane de euro sunt destinați pentru investițiile cu impact major în economie, iar alte 100 de milioane de euro sunt alocate pentru reînvierea Casei de Comerț Unirea, înființară de Viorica Dăncilă și Petre Daea.

Cauzele inflației și măsurile anacronice ale Guvernului

Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, a declarat că efectul pachetului de măsuri anunțat de Guvern va fi „inflație mai mare, încetinire economică mai pronunțată”. Economistul Bogdan Glăvan este de părere că inflația cu care ne confruntăm acum este complet diferită de criza cu care ne-am confruntat în 2020, atunci când activitatea economică a fost stopată din cauza pandemiei. În opinia acestuia, acum ne confruntăm cu o criză a „cererii”, determinată de lichiditatea excesivă din economie, de creșterea rapidă și susținută a cantității de bani. În opinia acestuia a lua acum măsuri de stimulare a cererii nu vor face decât să crească presiunile inflaționiste. Acesta subliniază că actuala criză inflaționistă nu este determinată nici de creșterea prețului petrolului nici de efectul războiului din Ucraina asupra prețului alimentelor.

„Ucraina exportă 30 milioane tone de porumb, iar producția mondială de porumb este de peste 1 miliard de tone. Calculați cât reprezintă. E adevărat că războiul e lângă noi. Dar prețul petrolului a scăzut iar sub 100 de dolari barilul, este mai mic decât era în 2008. Nu cu petrolul s-a întâmplat ceva ciudat, ci cu banii. Nu petrolul s-a scumpit între timp, ci banii s-au devalorizat. Inflația se manifestă fiindcă, așa cum spun economiștii, “prea mulți bani vânează prea puține bunuri” și, oricât de adevărat ar fi că avem parte de prea puține bunuri din pricina războiului, cauza copleșitoare a inflației (care este globală) este că avem prea mulți bani.

Și cum procedăm acum? Luăm măsuri care stimulează cererea? Ele vor determina efectul opus celui scontat. Vor crește inflația! Dacă stimulezi cererea pe toate palierele din economie și consumul populației, atunci vei sfârși prin a avea prețuri încă și mai mari. Este elementar. Mărim deficitul bugetar?! Tocmai când inflația aduce bani la buget, mărim deficitul bugetar?! Este un non-sens. Aceste măsuri vor întârzia stoparea inflației. Am mai cunoscut așa ceva, în România, în anii 1990”, a precizat profesorul de economie Bogdan Glăvan.

În opinia sa, în ceea ce privește creșterea inflației în țara noastră, dincolo de cauzele externe, asupra cărora guvernanții nu prea au ce face, există și o serie de cauze interne și anume lipsa măsurilor de reducere a cheltuielilor. Potrivit acestuia Guvernul nu are cum să ocolească măsurile de austeritate dacă își dorește cu adevărat să oprească creșterea inflației în condițiile în care măsurile monetare luate de către BNR au venit destul de târziu și par a avea un efect minor.

„În primul rând trebuie să înțelegem corect care este cauza inflației. Iar în acest moment, inflația cu care ne confruntăm are două rădăcini: o rădăcină principală care este inflația internațională, pe care România o importă, a importat-o și în anii 2000, a importat-o și acum și aici nu prea ai ce face, nu există o politică prin care să te poți apăra de inflația declanșată de alții, de inflația dolarului sau a euro. Dacă prețul petrolului crește în dolari inevitabil te va influența, nu ai ce să faci.

A doua rădăcină este însă o componentă internă a inflației, pe care poți să o abordezi și prin care poți limita astfel mărimea inflației. Iar aici ne uităm la cheltuieli. Practic soluția este să încerci să limitezi cele două motoare ale cheltuielilor, pentru că astea alimentează creșterea prețurilor: respectiv cheltuielile private și cheltuielile publice. În privința cheltuielilor private vedem o oarecare tendință de a le limita prin politica BNR-ului care a scumpit creditul. Cresc dobânzile, probabil vor continua să crească însă ele sunt în continuare mici – e o măsură firavă și până acum nu am văzut niciun efect. Poate că va exista vreun efect la nivelul anticipației, adică pune lumea pe gânduri privind deschiderea unor noi credite. Rămâne de văzut care va fi efectul în continuare a politicilor monetare, cert este însă că până acum inflația a accelerat deja de aproape un an iar reacția BNR a venit cam târziu.

Al doilea motor asupra căruia nu se acționează deloc, ci din contră este alimentat în continuare, este motorul de cheltuieli publice, ce din păcate merge tot în sus. Deci ceea ce ar trebui făcut este limitarea cheltuielilor publice și private. Dacă pe ultimele le limităm prin înăsprirea politicii monetare, prin creșterea dobânzilor care sunt în continuare negative, cheltuielile publice le limităm prin reforma statului. Nu avem cum altcumva. Deci printr-o austeritate. Indiferent cât de rău sună ideea asta, și aici subliniez că nu trebuie să confruntăm neapărat austeritatea cu politca lui Boc-Băsescu, însă ideea este de raționalizare a cheltuielilor publice. De limitare a risipei. Ori acest lucru nu se întâmplă, ci din contră, deficitul bugetar de anul acesta va fi și mai mare decât estimarea de 4%, care era oricum doar pe hârtie”, a declarat pentru FANATIK economistul Bogdan Glăvan.

Acesta subliniază că măsurile anunțate de către guvernul Ciucă nu vor face decât să contribuie la creșterea inflației și notează că actuala coaliție de guvernământ pare să fi renunțat complet la orice măsură de reducere a risipei bugetare și de reformare a aparatului administrativ.

„Deci noi în loc să mergem spre consolidare bugetară, mergem spre expandare bugetară iar asta nu face decât să întrețină inflația. Vedem că SUA au majorat dobânzile mult mai devreme, iar Biden nu mai vine, ca în pandemie, cu programe de compensare sau ajutoare pentru populație. Doar în România există această chestie, să facem în continuare ce am făcut în pandemie, chiar dacă atunci eram într-o cu totul altă situație. La nivelul liderilor politici nici nu se pomenește de vreo reformă a statului, a aparatului administrativ. Vedem un pachet de măsuri ce contravine spiritului PNRR, unde ne-am asumat un proces de consolidare bugetară, că încercăm să eliminăm excepții, tratamente preferențiate, etc.”, a subliniat profesorul Bogdan Glăvan.

Riscul dobânzilor la datoria publică

În opinia acestuia, în contextul în care datoria publică din țara noastră a depășit deja pragul de 50% din PIB, riscul major pe termen mediu îl reprezintă o creștere a dobânzilor aferente acestei datorii, subliniind că nu este deloc exclus ca doar aceste dobânzi să ajungă în viitorul apropiat la circa 4% din PIB, adică dublul bugetului apărării.

„Riscul mare pe care îl văd, pentru că noi suntem cu ochii pe ce se întâmplă astăzi, vizează creșterea datoriei publice. După perioada pandemiei, când aceasta a crescut în toate țările, trebuia să o ținem în frâu. Acest lucru nu s-a întâmplat, nu se întâmplă nici acum, ea crește și problema este că dobânzile au început să crească serios și vor crește mult timp de acum încolo. Practic riscăm să repetăm ce s-a întâmplat în istorie în anii 70-80, cu șocul petrolier, prețuri foarte mari, inflație cu două cifre și, după care, creșterea dobânzilor pentru a controla inflația, ceea ce a antrenat imediat o criză a datoriilor începând cu 82.

Dacă acest lucru se va întâmpla devine probabil să asistăm și în România în anii următori iarăși la un moment 2009, chiar dacă poate nu la fel de grav. Adică vom avea costuri foarte mari de finanțare la o datorie mult mai mare decât atunci. Atunci datoria publică nu exista, era 10% din PIB, iar acum este 50%. Dacă dobânda la care guvernul se împrumută va ajunge la 8% asta înseamnă un 4% din PIB doar dobânzile, adică dublu față de ce este în acest moment. Acest derapaj bugetar, aceste măsuri care nu stopează inflația ci doar măresc cheltuielile publice ne va duce, cu un risc din ce în ce mai mare și care nu depinde de noi, într-o mare belea”, a mai declarat pentru FANATIK profesorul Bogdan Glăvan.

Economiștii liberali au criticat deschis pachetul de măsuri anunțat luni de guvernul Ciucă susținând că nu face decât să crească subvențiile de la stat în defavoarea investițiilor în economie. Exemplul ilustrativ ar fi chiar cele 100 de milioane de euro pentru programul „Casa de Comerț Unirea”, un program inutil, finanțat pe datorie și deficit bugetar, și al cărui buget este echivalent cu jumătate din bugetul pentru Centura Capitalei.

„Proiectul Daea – Dăncilă – “Casa de Comerț Unirea”, o aberațe cât casa, inexistentă și inutilă în orice țară dezvoltată, a primit ieri 100 milioane EUR de la buget prin pachetul “economic” de 3% din PIB. Cam cât bugetul pentru jumătate din Centura Capitalei sau bugetul a 10 centuri ocolitoare a unor orașe mari, doar pentru Aprozarul de Stat. Pe deficit excesiv și datorie. Pe o economie care se contractă. Din pixul “liberalului” Ciucă. Asta aveam nevoie, clar! Un Aprozar de Stat care să completeze Programul “Tomata”. O să ajungem să plătim roșiile cu 10 EUR kilogramul, 8 EUR fiind subvenții pompate de cel mai sărac stat al UE în buzunarele unor șmecheri care înțeleg nătâng economia și dezvoltarea economică. Dar ce contează? Important e că Statul are “soluții economice”, că salvează “agricultorii”, falimentându-ne pe toți!

Evident, măsura este trecută la “investiții” pentru ca pachetul să fie “economic”, nu doar “social”. Pe același calapod ca aia cu IMM-urile cărora le-a crescut factura la curent din lipsa investițiilor în energie și gaz de ani buni! Pomeni aruncate populist în aer. Sună duios, efect zero. Pierdere clară”, a scris pe pagina sa de Facebook profesorul de economie Cristian Păun.

Și fostul ministru USR al economiei, Claudiu Năsui, a criticat ideea reînființării Casei de Comerț Unirea, susținând că nu este decât o altă sinecură finanțată pe banii de la buget ce pleacă de la ideea că statul le poate arăta privaților cum să gestioneze o astfel de micro-afacere.

„Același stat care nu e în stare să-și facă atribuțiile elementare de stat (poliție, armată și justiție) vrea să facă distribuție alimentară mai bine decât piața liberă. De la ideea asta a pornit „Casa Unirea”. Că o să le arate statul lui Mega Image și altor lanțuri de magazine cum se face business. Și le-a arătat de n-a mai putut. Compania a fost înființată de Petre Daea în epoca Dragnea și a fost, evident, un eșec total. Rafturi goale, produse puține și proaste. O adevărată imagine a cum ar arăta magazinele dacă ar fi de stat. Fix în compania aceasta vrea statul să mai pompeze încă 100 de milioane de euro”, a explicat fostul ministru USR.