Sondaj INSCOP: Aproape 60% dintre români sunt de acord cu o reformă administrativ-teritorială. Se dorește comasarea unor județe

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research arată faptul că majoritatea românilor cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice. În același timp, românii intervievați și-au exprimat opinia și cu privire la posibilitatea unificării sau comasării unor localități. Ce spun votanții PSD, PNL, USR și AUR. Barometrul dorește să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu.

Românii sunt de acord cu reforma administrativ-teritorială

Un sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 2-6 martie 2026, arată că românii cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice. Mai exact, 59,3% dintre respondenți au fost de acord cu această chestiune. În același timp, 36,5% cred că o astfel de măsură nu ar avea efect, iar 4,3% nu știu sau nu răspund.

Dintre cei care susțin că s-ar produce o schimbare sunt, mai ales, votanții PSD, PNL și USR, , persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară. De cealaltă baricadă sunt : votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară.

În același timp, 60.8% dintre cei intervievați consideră că reforma administrativ-teritorială, incluzând posibilitatea unificării sau comasării unor localități, ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România. Pe de altă parte, 35.1% sunt de părere că această reformă nu ar conduce la o astfel de îmbunătățire.

Digi24.ro

Un soldat israelian lovește cu un ciocan o statuie a lui Iisus din sudul Libanului. Armata confirmă autenticitatea fotografiei

„Consideră că reforma administrativ-teritorială, incluzând posibilitatea unificării sau comasării unor localități, ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România mai ales: votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală. Sunt de părere că reforma administrativ-teritorială nu ar conduce la o astfel de îmbunătățire în special: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară”, arată sondajul INSCOP Research.

Digisport.ro

75 de zile suspendare! Unde a decis să plece Mirel Rădoi de la FCSB

Peste jumătate dintre români ar susține comasarea mai multor județe

Sondajul INSCOP Research mai arată faptul că o mare parte dintre românii chestionați, 60,1%, au o părere bună despre posibilitatea înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe. Cu toate acestea, 34,8% nu sunt de aceeași părere. 5.1% nu știu sau nu răspund.

Cei care ar fi de acord cu această măsură sunt, mai ales, votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din București. O părere proastă despre această idee o au în special femeile, persoanele între 45 și 59 de ani, locuitorii din urbanul mic.

„Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugerează că reforma administrativ-teritorială beneficiază de o majoritate stabilă de susținere, iar faptul că sprijinul se menține chiar și atunci când este menționată explicit comasarea localităților indică o disponibilitate a publicului pentru schimbări structurale ale administrației. De asemenea, acceptarea ideii de regiuni care să unească mai multe județe confirmă că o parte importantă a opiniei publice este deschisă unor formule de reorganizare mai ample ale statului. În ansamblu, sondajul INSCOP surprinde existența unei ferestre de legitimitate pentru reforma administrativ-teritorială”, a declarat șeful INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.