Două treimi dintre tinerii români ar vota cu AUR, SENS și USR, în această ordine, potrivit celor mai recente date ale barometrului Informat.ro INSCOP, realizat între 25 octombrie și 2 noiembrie, Singura categorie de vârstă în care AUR nu se află pe primul loc este cea a persoanelor de peste 60 de ani, unde 38% dintre respondenți ar vota cu PSD.
„Barometrul Informat.ro – INSCOP evidențiază o polarizare accentuată între generații. Electoratul tânăr și adult activ (18–59 ani) privilegiază AUR, în timp ce segmentul 60+ rămâne orientat în proporții ridicate spre PSD. Această diferență semnalează o scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte și sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică” a declarat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, conform unui comunicat de presă.
Potrivit acestuia, rezultatele sondajului arată două lumi politice complet diferite. În timp ce tinerii caută schimbare rapidă și opțiuni radicale, persoanele trecute de 60 de ani preferă stabilitatea și protecția socială. Diferența este uriașă: în segmentul 18–29 de ani, două treimi ar vota cu AUR, SENS și USR, în această ordine, în timp ce în rândul seniorilor două treimi ar alege PSD și AUR.
„Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există. Dacă seniorii privilegiază stabilitatea și protecția socială, tinerii manifestă o preferință pentru opțiuni radicale și schimbare netă. Această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică și pentru capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive”, a declarat Remus Ștefureac.
Potrivit acestuia, rezultatele acestui sondaj arată tot mai clar profilul unui electorat care exprimă o critică profundă la adresa ordinii politice de după 1989, lucru vizibil în sprijinul masiv acordat AUR în rândul celor cu vârste între 30 și 44 de ani. „Sprijinul dominant acordat AUR de către categoriile de vârstă 30–44 ani indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea conjuncturală. Se conturează profilul unui electorat ce articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naționalism și neîncredere instituțională”.
Potrivit acestuia, sondajul scoate în evidență și dificultatea partidelor mari de a depăși praguri importante în rândul tinerilor și al adulților activi. Remus Ștefureac este de părere că slăbirea partidelor tradiționale arată o criză serioase de reprezentare politică, alimentată de neîncrederea tot mai puternică în competența și autenticitatea elitelor care au dominat scena ultimelor decenii.
În acest context, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, preferințele de vot ale tinerilor sub 30 de ani ar arăta astfel: 34% ar alege AUR, 16% SENS, 14% USR, 13% PNL și 9% PSD. POT ar primi 5%, UDMR și SOS România câte 3%. Tot 3% ar vota un alt partid, iar niciun respondent din această categorie nu ar opta pentru un candidat independent.
În grupa de vârstă 30–44 de ani, AUR ar domina cu 50% dintre opțiuni. USR ar fi pe locul al doilea cu 18%, urmat de PNL cu 11% și PSD cu 8%. UDMR și POT ar obține câte 3%. Alți 2% ar vota un alt partid, 2% ar alege un independent, iar câte 1% ar opta pentru SENS și SOS România.
În categoria de vârstă 45–59 de ani, 41% dintre respondenți ar vota cu AUR. PNL ar fi ales de 19%, PSD de 15%, iar USR de 12%. UDMR ar primi 6%, POT și SOS România câte 2%, iar SENS 1%. Tot 1% ar vota un independent, iar 1% ar alege un alt partid.
În rândul persoanelor de peste 60 de ani, PSD ar fi prima opțiune, cu 38%. AUR ar urma cu 28%, apoi PNL cu 15% și USR cu 7%. UDMR ar obține 5%, POT 3%, iar alt partid și SOS România câte 2%. Doar 1% ar vota un candidat independent. În această grupă de vârstă, nimeni nu ar alege SENS.
Datele au fost culese în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, prin interviuri telefonice realizate pe baza unui chestionar. Sondajul a folosit metoda CATI și un eșantion simplu, stratificat, de 3.000 de persoane, reprezentativ pentru populația României cu vârsta de 18 ani și peste, neinstituționalizată, în funcție de criterii precum sexul, vârsta și ocupația. Marja maximă de eroare este de ±1,8 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.