News

Sondaj INSCOP: AUR rămâne primul partid în preferințele românilor pentru alegerile parlamentare. La ce diferență se află PSD și PNL

Datele INSCOP scot la iveală faptul că partidul AUR se menține detașat în preferințele românilor pentru alegerile parlamentare. Ce intenții de vot au oamenii și ce scoruri au strâns PSD și PNL
21.01.2026 | 13:55
Sondaj INSCOP AUR ramane primul partid in preferintele romanilor pentru alegerile parlamentare La ce diferenta se afla PSD si PNL
Ce intenții de vot au românii pentru alegerile parlamentare. AUR se menține pe primul loc în preferințele alegătorilor. Foto: freepik.com/ colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research vine cu noi date cu privire la intențiile românilor de vot pentru alegerile parlamentare. În acest context, partidul AUR, condus de George Simion, câștigă teren în fața celor tradiționale și înregistrează un procentaj semnificativ. Ce alte formațiuni politice se mai află în top și cât de interesați sunt oamenii să meargă la vot.

Partidul AUR rămâne primul clasat în preferințele românilor la alegerile parlamentare

Potrivit sondajului INSCOP Research, AUR se clasează, detașat, pe primul loc în preferințele românilor pentru alegerile parlamentare. 40,9% dintre alegători au ales formațiunea politică condusă de George Simion. Astfel, AUR s-a menținut pe primul loc, cu o ușoară creștere chiar, având în vedere cifrele pe care le-a înregistrat în mai (38.1%), iunie (40,5%), septembrie (40,8%), octombrie (40%) și noiembrie 2025 (38%).

ADVERTISEMENT

Următorul partid în preferințele alegătorilor se află PSD, cu 18,2%. În luna mai înregistra un procent de 17,4%, apoi a urcat ușor spre sfârșitul anului 2025 la 19.5% (noiembrie). Pe locul trei se clasează PNL, cu 13.5%. Din mai 2025 (16%) până în noiembrie se observă o ușoară scădere în sondaje, ajungând la 14,6%. Următorul pe listă se află USR cu 11,7%. Nici aici nu au fost variații semnificative de-a lungul ultimelor luni.

În continuare, pentru UDMR ar vota 4,9% din alegători, pentru SENS 3,4%, pentru partidul POT ar vota 1,5%, iar pentru SOS România ar vota 2,8% dintre respondenți. În același timp, 1,1 dintre votanți au declarat că ar da votul altui partid, iar 2% au precizat că își exprimă preferința pentru un candidat independent.

ADVERTISEMENT

Concluziile directorului ISNCOP, Remus Ștefureac

„Raportul intenției de vot între partidele aflate la guvernare (scor cumulat de 48,3%) și partidele din opoziția parlamentară (scor cumulat de 45,8%) tinde să se echilibreze la începutul anului 2026 și pe fondul faptului că AUR revine la o intenție de vot de peste 40%, după recului de la finalul anului trecut când ajunsese la 38%. Totuși, analiza riguroasă a evoluției intenție de vot în ultimele 9 luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rare.

ADVERTISEMENT

Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un statu-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a declarat Remus Ștefureac.

Cât de interesați sunt românii când vine vorba de participarea la vot

INSCOP Research vine și cu date în ceea ce privește estimarea participării la vot. Astfel, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „sigur nu” vor merge la vot, iar 10 „sigur da” vor merge la vot, mai mult de jumătate au declarat că vor merge cu siguranță la urne (58% au indicat 10). În același timp, 22,4% dintre români au ales 1.

ADVERTISEMENT

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, iar metoda de cercetare folosită a fost interviul prin intermediul chestionarului, iar datele au fost culese prin metoda CATI, cea prin interviuri telefonice. Eșantionul a fost reprezentat de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.