Unirea României cu Republica Moldova a reintrat în atenția oamenilor. Dacă un sondaj anterior INSCOP Research arăta că peste jumătate dintre români erau de acord cu acest lucru, noile date arată și care este percepția acestora cu privire la efectele pe care le-ar avea unirea asupra țării noastre.
Întrebați dacă o unire cu Republica Moldova ar face România o țară mai puternică sau mai slabă, INSCOP Research arată că peste jumătate dintre respondenți (63.4%) sunt de părere că țara noastră ar fi mai puternică. Aici se încadrează votanții PNL și USR, dar și tinerii sub 30 de ani. Procentul a crescut comparativ cu mai 2019, când se înregistra 53.6%. În același timp, votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani (27.2%) consideră că ar deveni o țară mai slabă, iar 3.9% spun că nici mai slabă, nici mai puternică.
Când vorbim de siguranță, 50,4% dintre respondenți susțin că România ar deveni mai sigură. Majoritatea sunt votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație medie și locuitorii urbanului mare. La polul opus, votanții AUR, cei cu educație superioară și angajații la stat (37.4%) cred că ar fi mai nesigură.
Același sondaj mai arată că aproape jumătate dintre români (49.5%) consideră că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai bogată. Cei care sunt de acord cu acest lucru sunt, în mare parte, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din urbanul mare și angajații din sectorul privat.
Pe de altă parte, 32.2% sunt de părere că țara noastră ar deveni mai săracă. Într-o proporție mai mare ca restul populației au fost de acord cu acest lucru votanții AUR și locuitorii din mediu rural. Votanții USR și persoanele între 45 și 59 de ani sunt de părere într-o măsură mai mare decât restul populației că în cazul unirii cu Republica Moldova, România nu ar deveni nici mai bogată, nici mai săracă (8.4%).
„Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugerează că românii privesc unirea cu Republica Moldova predominant printr-o logică de consolidare națională, nu de cost. Percepția dominantă este că România ar deveni mai puternică, ceea ce arată că tema unirii este asociată mai ales cu ideea de extindere a influenței, a relevanței regionale și a greutății geopolitice a statului român. Publicul interpretează unirea mai degrabă ca investiție strategică decât ca pe o povară administrativă. În același timp, pe dimensiunile economice și de securitate, societatea românească apare mai divizată și prudentă.
Se observă și o diferență importantă între tipurile de electorat și categoriile sociale: segmentele mai tinere, urbane și educate tind să vadă unirea într-o cheie strategică și europeană, în timp ce segmentele mai vulnerabile economic sau mai expuse la narațiuni politice subversive, proiectează mai frecvent riscuri și costuri. Această fractură sugerează că viitorul temei unioniste va depinde mai puțin de argumentul istoric și mai mult de capacitatea elitelor politice de a construi o narațiune credibilă despre securitate, dezvoltare și integrare economică”, sunt concluziile trase de șeful INSCOP Research, Remus Ștefureac.