Barometrul Informat.ro – INSCOP Research arată percepția românilor în legătură cu relația pe care o are țara noastră cu Germania, Republica Moldova, Franța, Turcia, Statele Unite, China, Ungaria, Ucraina și Rusia. Ce opinii au votanții PSD, PNL, USR și AUR.
Potrivit datelor INSCOP, 71,8% dintre români consideră Germania ca fiind o țară foarte prietenoasă. Privind în detaliu, 17.9% dintre participanții la sondaj văd Germania ca fiind țară foarte prietenă, cu relații excelente, în timp ce 53.9% sunt de părere că este o țară destul de prietenă, cu relații bune. 15.2% cred că este o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 8.6% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate.
Cei ce văd Germania apropiată de România sunt votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară. La polul opus, cei care nu văd o relație atât de apropiată sunt votanții PSD și AUR, femeile și persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară.
În același timp, 71,1% cred că Republica Moldova este la fel de prietenoasă. 4.3% cred că este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 11.5% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 12% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Cei care cred că suntem apropiați de Moldova sunt votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară. La celălalt pol se află votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară și angajații la stat.
Tot într-un procent mare, 70,8%, românii consideră Franța o țară prietenoasă. În același timp, 12.6% spun că e o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 12% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Cred că Franța este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) cu România într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul privat. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Franța nu este o țară prietenă cu România, mai arată datele INSCOP.
Respondenții consideră, într-o proporție de 68,9%, faptul că Uniunea Europeană este prietenoasă, însă 12,4% nu sunt de aceeași prietenă, ci consideră că avem o relație rece și tensionată. Sunt de părere că relația cu UE este una bună într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare și din București, angajații din sectorul privat. Votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații la stat consideră într-un procent mai ridicat decât media că relația cu UE este una tensionată.
Și despre Turcia avem o părere bună în raport cu țara noastră. 67.3% dintre români consideră că aceasta este un stat prietenos. 13.3% cred că Turcia este o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 9.8% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Sunt de părere că Turcia este prietenă (foarte și destul de prietenă) într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PSD și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare. Votanții PNL și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație primară consideră într-un procent mai ridicat decât media că Turcia nu este o țară prietenă.
Datele mai arată că 61.9% dintre români, votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani, consideră SUA o țară prietenoasă. La polul opus se află votanții USR, persoanele între 45 și 59 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare, care consideră că SUA sunt o țară nu prea /deloc prietenă (21.5% nu prea prietenă, 10% deloc prietenă).
Cât despre China, mai mult de jumătate dintre români (52.7%) consideră că este o țară prietenoasă. Aici se încadrează votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mic. 21.1% cred că e o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 15% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Aici se încadrează, majoritar, persoanele între 18 și 44 de ani și locuitorii din urbanul mare.
Cu un procent totuși mare, 51,1%, se clasează Ungaria, care este considerată și ea o țară prietenoasă. De această părere sunt votanții USR, tinerii sub 30 de ani și cei cu educație superioară și angajații din sectorul public. Sunt de părere că Ungaria nu este o țară prietenă într-un procent mai ridicat decât media: persoanele între 45 și 59 de ani, locuitorii din București.
Ucraina este considerată și ea apropiată de România, însă într-un procent mai mic (48,3%). Cu această opinie sunt votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București. Pe de altă parte, votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară și medie și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației că Ucraina nu este o țară prietenă cu România.
Cu cel mai mic procent se clasează Rusia. Doar 19.3% dintre români consideră Rusia o țară prietenoasă. De aceasta părere sunt votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din mediul rural. 29.9% cred că Rusia este o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 45.6% o țară deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Aici se încadrează votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.
„Republica Moldova este percepută de români mai degrabă ca un spațiu identitar apropiat, decât ca un stat extern obișnuit. Nivelul de încredere și simpatie pentru Chișinău este foarte ridicat, similar cu cel acordat marilor state occidentale, ceea ce arată că relația depășește logica geopolitică și intră în zona legăturilor culturale și istorice. Scepticismul față de Moldova se concentrează în zona electoratului AUR. Occidentul rămâne principala ancoră strategică a României. Germania, Franța și UE continuă să inspire încredere solidă, dar apar diferențe tot mai clare între segmentele educate, urbane mai pro-europene, respectiv electoratul AUR mai euroceptic. Chiar și în cazul acesta, ponderea votanților AUR pro-europeni este mai mare decât ponderea celor euro-sceptici.
SUA păstrează un capital strategic ridicat, însă cu un nivel ceva mai scăzut în rândul alegătorilor USR. Ucraina reprezintă cea mai mare falie de opinie din societatea românească. Percepțiile sunt aproape împărțite între susținere și ostilitate, ceea ce arată că războiul din proximitate este filtrat prin războiul cognitiv și propaganda specifică. Tinerii, electoratul PNL și USR și publicul cu studii superioare sunt net mai favorabili Ucrainei, în timp ce electoratul AUR și segmentele mai conservatoare sau vulnerabile economic manifestă reticență accentuată.
În fine, Rusia rămâne actorul extern cu cea mai puternică respingere în societatea românească, semn că neîncrederea în această țară este în continuare dominantă. Totuși, datele indică existența unui nucleu de toleranță sau de relativă simpatie concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural și în publicul cu nivel educațional mai redus. Această tendință sugerează o vulnerabilitate accentuată a acestor categorii la dezinformări și propagandă specifice. Totuși, doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia, comparativ cu două treimi care consideră Rusia o țară neprietenoasă”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.